Decizia nr. 3456/2019 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — contestație

Prin cererea formulată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, contestatoarea A. a chemat în judecată pe pârâții Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând: - nulitatea Hotărârii nr. 605/24.05.2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii; - nulitatea Raportului nr. x/2018 emis de Inspecția Judiciară; - nulitatea Raportului Agenției Naționale de Integritate nr. x; - constatarea stării de incompatibilitate în care se găsește judecătorul B., inspector șef al Inspecției Judiciare; - apărarea reputației sistemului judiciar și a contestatoarei. Totodată, contestatoarea a formulat cerere de chemare în judecată a altor persoane - Agenția Națională de Integritate, întemeiată pe disp. art. 68 C. proc. civ. În motivarea contestației, se expun, în esență, cu privire la capătul de cerere prin care s-a solicitat constatarea nulității Hotărârii nr. 605/24.05.2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, următoarele argumente: Nelegalitatea hotărârii atacate derivă din nelegala alcătuire a Plenului CSM, față de împrejurarea semnării unui protocol de colaborare cu Serviciul Român de Informații, prin care intimatul CSM primește sarcini de la SRI, dar și oferă informații Serviciului despre magistrați, fac planuri comune de anchetă disciplinară și, astfel, unii magistrați au fost înlăturați din magistratură. O probă în acest sens este numirea în funcția de consilier al președinților CSM, începând cu anul 2011, a doamnei C., fost ofițer DIPI și, totodată trebuie clarificat în ce a constat procedura de denunțare a Protocoalelor intervenite între Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecția Judiciară și Serviciul Român de Informații. Se invocă și faptul că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea secretului deliberării, abatere disciplinară prevăzută de disp. art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004, deoarece la deliberare au rămas secretarul general al CSM și alte două persoane din aparatul propriu al CSM, mai mult, în realitate nu a avut loc nicio deliberare, ci doar s-au semnat buletinele de vot. Contestatoarea susține că Raportul Inspecției Judiciare nr. x/2018 este emanația unei persoane (inspectorul șef) aflate în stare de incompatibilitate, deoarece este membru al D. Se susține că inspectorul șef al Inspecției Judiciare, B. se află în incompatibilitate avându-se în vedere calitatea acestuia de membru al D., apartenență pentru care acesta este și cercetat penal pentru fals în declarații. Contestatoarea a solicitat citarea în calitate de pârâți a D., Agenției Naționale de Integritate și B.

Prin întâmpinare, pârâta Inspecția Judiciară solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive pentru capetele de cerere privitor la constatarea nulității HPCSM nr. 605/24.05.2018 și Raportului ANI nr. x/19.10.2017. Referitor la solicitarea de constatare a stării de incompatibilitate a inspectorului șef, învederează pârâta că nu există elemente concrete care să pună la îndoială imparțialitatea și independența acestuia. Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, solicitând pentru petitul 2 din cerere, admiterea excepției inadmisibilității; pentru capetele de cerere 3 și 4, excepția necompetenței materiale a ICCJ - SCAF și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel București și excepția lipsei calității procesuale pasive; excepția litispendenței și conexarea capetelor 3 și 4 ale cererii la Dosarul nr. x/2018; respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată a altor persoane, întemeiată pe disp. art. 68 C. proc. civ. În combaterea contestației formulate împotriva Hotărârii PCSM nr. 605/24.05.2018, intimatul CSM solicită respingerea cererii ca neîntemeiată. Referitor la încălcarea secretului deliberării, reglementat de disp. art. 395 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la deliberare iau parte numai membrii completului de judecată care au participat la dezbateri, se arată că normele C. proc. civ. nu sunt incidente, nefiind în discuție o procedură judiciară, ci administrativă. Referitor la netemeinicia contestației, intimatul a susținut că din conținutul articolului de presă în discuție, în contextul modificărilor Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 și nr. 317/2004, autorul a supus atenției teme de interes public, de actualitate, recurente în mass-media în ultimii ani și, mai ales, în ultima perioadă, presupuse ingerințe ale serviciilor de informații în sistemul juridic și legăturile judecătorilor și procurorilor cu aceste servicii, în baza unor protocoale secrete, cu repercusiuni asupra actului de justiție. Autorul a prezentat propriul punct de vedere, utilizând o exprimare de largă generalitate asupra informațiilor și înregistrărilor apărute și vehiculate în spațiul public, referitoare la activitatea mai multor judecători ai ICCJ, fără însă a prezenta elemente concrete din activitatea acestora care să permită efectuarea unor verificări concludente. La data publicării articolului, CSM, în virtutea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, demarase deja ample verificări la nivelul întregului sistem de justiție, luându-se măsurile expuse în conținutul hotărârii. Agenția Națională de Integritate a depus la dosar un punct de vedere referitor la admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție forțată, solicitând respingerea ca inadmisibilă a acesteia, în temeiul art. 68 C. proc. civ. Prin întâmpinare, D. solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive; excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți, secția contencios administrativ și fiscal pentru faptele prezentate la pagina 25-51 din contestație; excepția autorității lucrului judecat pentru faptele cu caracter penal prezentate la pag. 25-51 din contestație; excepția litispendenței, deoarece există pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție o serie de dosare ce au același obiect cu prezenta cauză. Printr-o cerere completatoare depusă prin fax în data de 06.12.2018, contestatoarea invocă excepția de neconstituționalitate a disp. art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, prin raportare la disp. art. 1 alin. (5), art. 21, art. 126 alin. (6) din Constituția României, în măsura în care nu permit verificarea rapoartelor de evaluare a ANI de către instanțele de contencios administrativ; neconstituționalitatea O.U.G. nr. 77/2018 prin care a fost prelungit mandatul inspectorului șef al Inspecției Judiciare; formulează cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu interpretarea art. 2 și art. 19 alin. (1) din TFUE și excepția lipsei calității de reprezentant al Inspecției Judiciare a inspectorului șef.

Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra contestației formulate 3.1. Cu privire la cererea de anulare a Raportului nr. x/2018 emis de Inspecția Judiciară, urmează a se respinge cererea ca inadmisibilă, raportul reprezentând un act premergător Hotărârii nr. 605/2018 a Plenului CSM, actul ce se contestă în instanță potrivit disp. art. 30 din Legea nr. 317/2004, modificată și completată, fiind hotărârea Plenului și nu actele/operațiunile prealabile acesteia. 3.2. Cu privire la cererea de anulare a HPCSM nr. 605/24.05.2018 Din actele dosarului, reiese că partea a solicitat apărarea reputației sale profesionale, a reputației și integrității sistemului judiciar, urmare a unui articol publicat în spațiul on-line, susținând că este de interes public să se cunoască dacă există magistrați "ai sistemului". Plenul CSM a reținut că aspectele vehiculate în conținutul articolului au constituit obiectul unor ample verificări și că nu au fost semnalate elemente noi, de natură să conducă la formularea unor concluzii de admitere a cererii de apărare a reputației. Prin contestația formulată, se reține din conținutul motivării acesteia că se aduc critici doar cu privire la încălcarea secretului deliberării și la existența unui protocol de colaborare între Consiliul Superior al Magistraturii și Serviciul Român de Informații. Înalta Curte, analizând motivele contestației, urmează să constate că sunt nefondate. În primul rând, aspectele referitoare la existența unui protocol de colaborare între CSM și SRI nu au fost invocate cu ocazia analizării cererii de apărare a reputației, aceeași concluzie desprinzându-se și pentru aspectele referitoare la numirea doamnei C., în funcția de consilier al președintelui CSM. Aspectele invocate nu conduc în niciun mod la dezlegarea pricinii de față ce are ca obiect apărarea reputației profesionale. În al doilea rând, sunt nefondate și criticile prin care se susține încălcarea secretului deliberării, prin rămânerea la deliberare a unor persoane ce nu sunt membri ai Consiliului, ci din aparatul propriu al CSM, avându-se în vedere că dispozițiile C. proc. civ. cu privire la deliberarea pentru pronunțarea hotărârilor judecătorești nu sunt aplicabile, fiind vorba despre o procedură administrativă. Cu privire la netemeinicia hotărârii atacate, se invocă doar abuzul de putere, fără a se motiva în niciun mod afirmația și faptul că sintagma "magistrat executant, corupt, nepregătit", este de natură să pună într-o lumină nefavorabilă prestanța și credibilitatea unui stat de drept, în ansamblul său. Nici această afirmație nu este motivată în cuprinsul contestației, mai mult, prin hotărârea atacată s-a reținut că doar într-o singură emisiune, unul dintre invitați a arătat că se va sesiza împotriva unor infracțiuni, cum ar fi represiunea nedreaptă, fără a se reține ca veridice și celelalte afirmații făcute de contestatoare. Față de acestea, se constată că Hotărârea PCSM nr. 605/2018 este legală, opiniile critice apărute în presă nefiind de natură a aduce atingere reputației profesionale a contestatoarei și independenței sistemului judiciar, în ansamblul său. 3.3. Cu privire la cererea de anulare a Raportului nr. x/19.10.2017 emis de Agenția Națională de Integritate și de contestatoare a stării de incompatibilitate a inspectorului șef al Inspecției Judiciare, B. În temeiul art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite excepția necompetenței materiale în soluționarea celor două capete de cerere și va declina competența în favoarea Curții de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal, avându-se în vedere că sunt incidente disp. art. 127 alin. (1) C. proc. civ. Față de soluția dispusă, se reține că Înalta Curte nu se poate pronunța asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a D., excepției autorității de lucru judecat invocată de D., excepției lipsei calității procesuale pasive a CSM, excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată a altor persoane întemeiată pe disp. art. 68 C. proc. civ., excepției lipsei calității procesuale pasive a Inspecției Judiciare și excepției lipsei de reprezentare a inspectorului șef al Inspecției Judiciare. 3.

Cu privire la cererile de sesizare a Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene Avându-se în vedere că neconstituționalitatea disp. art. 22 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 și O.U.G. nr. 77/2018 privește capetele de cerere a căror competență de soluționare a fost declinată, se apreciază că prezenta instanță nu are posibilitatea să se pronunțe asupra cererii de sesizare a Curți Constituționale. Aceeași soluție va fi luată și în privința cererii de sesizare a Curții de Justiție a Uniuni Europene cu întrebări referitoare la Mecanismul de Cooperare și verificare (MCV). 3.

Cu privire la excepția de litispendență, Înalta Curte, observând că se contestă HPCSM diferite, a respins excepția ca nefondată.