ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 333/2019

Asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 7/R din 12 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, printre altele, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (2) și art. 52 alin. (1) Legea nr. 304/2004.

Pentru a dispune astfel, prin decizia penală menționată, cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția invocată de recurentul A., Curtea de Apel București a reținut, în esență, că în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, instanța are obligația de a verifica îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 29 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 47/1992, modificată.

Astfel, în cauză s-a constatat că excepția a fost invocată, în fața completului desemnat să soluționeze recursul formulat împotriva Deciziei penale nr. 20/C/08.01.2019 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, de recurentul-contestator A., parte în cauză, fiind îndeplinite exigențele art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 modificată.

De asemenea, dispozițiile art. 41 alin. (2) și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 sunt în vigoare și nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale sub aspectul criticat.

Sub aspectul legăturii dispozițiilor art. 41 alin. (2) și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 cu soluționarea cauzei de față s-a constatat că nu este îndeplinită această condiție.

În acest sens, pornind de la obiectul prezentei cereri, s-a reținut că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile menționate, acestea putând fi valorificate exclusiv cu ocazia formulării unei acțiuni civile la instanța competentă de contencios administrativ împotriva Hotărârii Colegiului de Conducere al Curții de Apel București prin care a fost aprobată înființarea prezentului complet.

Prin urmare, s-a apreciat că examinarea constituționalității acestor dispoziții în actuala etapă procesuală este lipsită de eficiență juridică.

S-a menționat că, mai mult decât atât, cererea de sesizare a Curții Constituționale este inadmisibilă, raportat și la împrejurarea că în practica instanței de contencios constituțional s-a statuat inadmisibilitatea solicitării adresate Curții Constituționale de a interpreta sau adăuga la un text de lege, chiar dacă formal această solicitare a fost calificată de recurentul contestator drept excepție de neconstituționalitate (Decizia nr. 112/10.03.2015 pronunțată de Curtea Constituțională a României, M. Of. 255/16.04.2015).

*****

Împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul Deciziei penale nr. 7/R din 12 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, contestatorul A. a formulat recurs.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 30.05.2019, fiind stabilit termen de judecată la data de 07.06.2019, când, față de cererea de amânare formulată de recurent pentru a-și pregăti apărarea, cauza a fost amânată la data de 21 iunie 2019.

La termenul de judecată din 21.06.2019, cu titlu prealabil, s-a dispus dezatașarea din dosarul Înaltei Curți a apelului declarat împotriva Deciziei penale nr. 7/R din 12 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, având în vedere că la dosarul cauzei se regăsesc două căi de atac distincte și întrucât obiectul cu care a fost înregistrat dosarul de față este recurs împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, Înalta Curte a dispus dezatașarea de la dosarul cauzei a declarației de apel și înaintarea acesteia în vederea repartizării aleatorii, copie de pe aceasta urmând a fi păstrată la dosarul cauzei.

Totodată, la acest termen de judecată, recurentul A., fiind prezent personal în fața Înaltei Curți, a învederat instanței că își retrage recursul formulat în cauză împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul Deciziei penale nr. 7/R din 12 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București.

În conformitate cu dispozițiile art. 415 alin. (1) C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administrația locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța de apel.

Prin raportare la dispozițiile legale anterior menționate și având în vedere declarația recurentului A. în sensul retragerii prezentei căi de atac, reprezentând manifestarea sa de voință valabil exprimată, Înalta Curte de Casație și Justiție va lua act de retragerea recursului formulat de recurentul A. împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul Deciziei penale nr. 7/R din 12 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului formulat de recurentul A. împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul Deciziei penale nr. 7/R din 12 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă recurentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 iunie 2019.

Procesat de GGC - NN