ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 500/2019

HOTĂRÂRE

06.03.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 500/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

Prin formularul de cerere cu valoare redusă înregistrat pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București la 2 octombrie 2018, reclamanta A. SA a solicitat obligarea pârâtei B. la plata debitului principal în valoare de 1.714,39 RON, precum și la plata penalităților de întârziere.

Prin Sentința nr. 8025 din 6 decembrie 2018, Judecătoria sectorului 1 București, secția a II-a civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat, în favoarea Judecătoriei Botoșani, competența de soluționare a cauzei.

S-a reținut, în esență, aplicabilitatea prevederilor art. 121 C. proc. civ., de ordine publică.

Au fost avute în vedere și dispozițiile art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 și cele ale art. 3 alin. (2) și (3) C. civ., constatându-se că litigiul se desfășoară între o societate, în calitate de creditor și o persoană fizică, în calitate de debitor și are ca obiect plata contravalorii serviciilor contractate pentru uz personal.

Având în vedere domiciliul pârâtei situat în municipiul Botoșani, a fost declinată competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.

Judecătoria Botoșani, secția civilă, prin Sentința nr. 58 din 29 ianuarie 2019, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu. În temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ. a declinat competența de soluționare a cererii, având ca obiect cerere de valoare redusă, în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București. În baza art. 135 alin. (1) C. proc. civ. a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

S-a reținut, în esență, că potrivit art. 1028 C. proc. civ., în cazul cererilor cu valoare redusă, competența teritorială se stabilește conform dreptului comun.

În raport de dispozițiile art. 121 C. proc. civ. și având în vedere că prin contractul de furnizare servicii, pârâta a indicat adresa la care locuiește și la care a solicitat instalarea serviciului ca fiind în București, a fost declinată competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București.

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Acțiunea care a determinat desesizările reciproce ale instanțelor are ca obiect formularul de cerere cu valoare redusă prin care reclamanta A. SA, în temeiul art. 1025 - 1032 C. proc. civ., a solicitat obligarea pârâtei B. la plata debitului principal în cuantum de 1.714,39 RON, precum și la plata penalităților de întârziere, pentru nerespectarea obligației corelative de plată a abonamentelor pentru serviciile furnizate.

Potrivit art. 1028 din cuprinsul Titlului X din C. proc. civ., care reglementează procedura cu privire la cererile de valoare redusă, competența de a soluționa cererea în primă instanță aparține judecătoriei, competența teritorială stabilindu-se potrivit dreptului comun.

Din raportul juridic dedus judecății, față de dispozițiile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 193/2000 raportate la cele ale art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992, se reține atât calitatea de profesionist a reclamantei, care acționează în cadrul activității sale comerciale, cât și calitatea de consumator a pârâtei, care a încheiat un contract de furnizare servicii pentru uz personal.

Calitatea părților și natura raportului juridic atrag norma de competență prevăzută la art. 121 C. proc. civ., care stipulează în sensul că pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator.

Se observă însă că instanțele aflate în conflict au interpretat diferit prevederile art. 121 C. proc. civ. cu privire la domiciliul consumatorului, în condițiile în care pârâta consumator în cauză a indicat în contractul de furnizare servicii nr. x din 15 decembrie 2014, încheiat cu reclamanta, adresa din București, iar potrivit referatului existent la dosarul Judecătoriei sectorului 1 București, întocmit ca urmare a accesării bazei de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, domiciliul acesteia este în municipiul Botoșani.

Se mai constată că prin declarația aflată la dosarului Judecătoriei sectorului 1 București, pârâta B. a declarat pe proprie răspundere că adresa la care locuiește este cea din București, unde a solicitat a-i fi instalate și furnizate serviciile respective.

Potrivit art. 87 C. civ., "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală".

Pentru toate aceste considerente, având în vedere că locul în care s-a solicitat instalarea și furnizarea serviciilor este și domiciliul de fapt al debitoarei, beneficiarul contractului locuind deci efectiv la adresa de instalare, se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București.