ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 340/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 340/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin acțiunea ce formează obiectul dosarului nr. x, reclamanții au solicitat ca MENCS: să aplice de îndată decizia Curții Constituționale nr. 397/2013; să îi asigure reclamantei, absolventă a Facultății de Științe ale Educației, Universitatea Creștină A., finalizarea studiilor cu examen de licență; să îi restituie toate taxele de admitere și de studii, daune morale și materiale de 1.000.000 RON.
La data de 25.01.2017, petenții B. și C., au formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
În motivarea cererii, petenții au arătat, în esență, că taxa de timbru este contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 397/2013 care se aplică de îndată, Codului Muncii și O.U.G. nr. 80/2013.
Soluția instanței de fond
Prin încheierea din data de 31 ianuarie 2017 pronunțată în dosarul nr. x, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de reexaminare formulată de petenții B. și C., ca neîntemeiată.
Cererea de recurs
Împotriva încheierii din data de 31 ianuarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs C. și B., solicitând anularea taxei judiciare de timbru la care au fost obligați.
Apărările intimatului-pârât
Deși a fost legal citat, intimatul-pârât Ministerul Educației Naționale nu a formulat întâmpinare.
II. Cu privire la recursul de față
Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile legale incidente, constată că recursul declarat de reclamanți este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României:
"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."
Înalta Curte va avea în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată, cu caracter general, de dispozițiile art. 483 C. proc. civ.
Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că pot face obiect al recursului doar hotărârile primei instanțe, când sunt date fără drept de apel, sau hotărârile instanței de apel, fiind delimitată astfel, expres și limitativ, categoria hotărârilor judecătorești supuse acestei căi de atac.
În aceste condiții, părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Raportat la datele speței de față, Înalta Curte constată următoarele:
Recursul ce formează obiectul prezentului dosar a fost promovat împotriva încheierii din data de 31 ianuarie 2017 pronunțată în dosarul nr. x, prin care Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de reexaminare formulată de petenții B. și C., hotărârea fiind definitivă, conform dispozițiilor art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
Astfel, recurenții-reclamanți au declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, potrivit art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 și art. 634 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., pronunțată în soluționarea unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
Potrivit art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013:
"(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol:
"(2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă."
Prin urmare, se observă că în speță, recurenții-reclamanți C. și B. au formulat recurs împotriva unei hotărâri care nu face parte din categoria hotărârilor care, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs, fiind definitivă, ceea ce este inadmisibil.
Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) și art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., coroborat cu art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de C. și B. împotriva încheierii din data de 31 ianuarie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de C. și B. împotriva încheierii din data de 31 ianuarie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2018.