ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 198/2018

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 21.03.2016, reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale-Direcția Generală Control Antifraudă și Inspecții, suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10.02.2016 până la pronunțarea instanței de fond.

Hotărârea primei instanțe Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 143 din 9 iunie 2016, a admis cererea reclamantei Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați, dispunând suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10.02.2016, până la pronunțarea instanței de fond asupra contestației împotriva acestuia.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei hotărâri, a formulat recurs pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurentul a reluat situația de fapt expusă și în fața primei instanțe, considerând că în mod greșit a fost admisă cererea de suspendare, întrucât, în ceea ce privește condiția premisă de a fi formulată acțiunea în anulare a actului contestat, reclamanta nu a făcut dovada acestei acțiuni în anulare, iar dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 impun întrunirea cumulativă a celor două condiții de fond. În ceea ce privește cazul bine justificat, a susținut că aspectele invocate de intimată ca temeiuri de nelegalitate constituie exclusiv aspecte care țin de fondul cauzei, neavând puterea, fără o analiză a fondului, de a crea un dubiu care să fie în măsură să răstoarne prezumția de legalitate a actului atacat. În opinia recurentului, un reper în confirmarea aparenței de legalitate a actului administrativ contestat este reprezentat de existența Raportului de audit 2013 nr. 50182/AP/08.02.2012 emis de Autoritatea de Audit a Curții de Conturi a României și Nota de control D.G.C.A.I. nr. x/18.09.2014, aprobată de autoritatea recurentă, care confirmă acordarea compensației în exces prin aplicarea în mod eronat a formulei de calcul. Referitor la prevenirea unei pagube iminente, recurentul a arătat că intimatei nu i-a fost produsă nicio pagubă având în vedere că actul administrativ atacat a fost emis în conformitate cu prevederile legale. În concluzie, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, pe fond, respingerea acțiunii.

Apărarea intimatei-reclamante Prin întâmpinare, intimata-reclamantă Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați a invocat excepția tardivității formulării recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului. În ceea ce privește excepția tardivității, a susținut că recursul a fost declarat în termenul prevăzut de lege, iar referitor la condiția premisă de a fi formulată acțiune în anulare împotriva actului contestat a arătat că această cerință este îndeplinită, potrivit actelor depuse la dosar. Cât privește fondul cererii de suspendare, a arătat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 9 noiembrie 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (6) din C. proc. civ. II.Considerentele Înaltei Curți asupra recursului În ceea ce privește excepția tardivității recursului, invocată prin întâmpinare de societatea intimată, prin Raportul asupra admisibilității, s-a constatat că recursul a fost declarat și motivat cu respectarea termenului prevăzut la art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004: recurs transmis prin fax la data de 14.07.2016, iar sentința a fost comunicată la data de 08.07.2016. Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor formulate de intimată și în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. 1.1. Argumente de fapt și de drept relevante Intimata-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând suspendarea executării efectelor Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10.02.2016 până la pronunțarea instanței de fond. Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond". Prin sentința ce formează obiectul recursului, prima instanță a dispus suspendarea executării efectelor Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10.02.2016, până la pronunțarea instanței de fond asupra contestației împotriva acestuia, reținând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Prin sentința nr. 396 din 27 decembrie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Galați a admis cererea formulată de reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și a dispus anularea Deciziei nr. 306753/05.04.2016 și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10.02.2016 emise de pârât. Soluția pronunțată de instanța învestită cu acțiunea în anulare a actului administrativ a cărui suspendare se solicită în prezenta cauză conferă consistență concluziei că este îndeplinită condiția cazului bine justificat, iar prin anularea acestui act aparența de drept a fost consolidată. În ceea ce privește paguba iminentă, această noțiune are în vedere producerea unui prejudiciu, or, măsura dispusă de autoritatea publică recurentă generează o diminuare a patrimoniului intimatei, iar în condițiile în care această consecință este cauzată de un act administrativ în privința căruia a fost răsturnată prezumția de legalitate, prin anularea lui, diminuarea respectivă nu mai are caracter prezumat legal, astfel că și această condiție este îndeplinită. Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, și dispozițiile art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "în ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)." Altfel spus, prin aplicarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, cu completările și modificările ulterioare, măsura suspendării executării actului administrativ atacat, dispusă de prima instanță, se prelungește ope legis până la soluționarea definitivă a cauzei având ca obiect anularea acestui act. Așa fiind, se poate trage concluzia că, prin acest text de lege, s-a dat eficiență instituției suspendării actului administrativ dispuse în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care legiuitorul a introdus o nouă ipoteză normativă în corpul legii. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.