Decizia nr. 5741/2019 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Acțiunea judiciară Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Control Antifraudă și Inspecții, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună anularea: - Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10.02.2016 emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Control Antifraudă și Inspecții (în continuare, M.A.D.R - D.G.C.A.I.); - Deciziei nr. 306753/05.04.2016 emisă de M.A.D.R - D.G.C.A.I., prin care a fost respinsă contestația administrativă formulată de reclamantă; - obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 396 din 27.12.2016, a admis acțiunea reclamantei și a anulat Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10.02.2016 și Decizia nr. 306753/05.04.2016, ambele emise de autoritatea pârâtă.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru Direcția Generală Control Antifraudă și Inspecții, care a solicitat casarea acesteia și, în urma rejudecării cauzei, respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată. În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a susținut faptul că sentința contestată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material. În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurent critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare. 3.1. Concluzia primei instanțe potrivit căreia procesul-verbal contestat în cauză este nelegal, întrucât intimata se încadra în categoria beneficiarilor eligibili pentru acordarea compensațiilor este eronată. La momentul la care intimata a depus cererea de finanțare erau aplicabile prevederile Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013 - versiunea I, cele ale Ghidului Solicitantului pentru Măsura 2.2. - "Măsuri pentru acva-mediu", în vigoare de la data de 23 aprilie 2010, precum și cele ale Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Intimata nu îndeplinea condițiile stabilite de cadrul normativ anterior arătat, deoarece nu făcea parte din categoria microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii ori întreprinderilor cu mai puțin de 750 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200 milioane euro. Contrar celor reținute în sentința recurată, Regulamentul CE nr. 800/2008, care a preluat definiția întreprinderii din Recomandarea CE 2003/361, nu se aplică automat și beneficiarului din fonduri europene pentru pescuit, acordate în baza Regulamentului CE nr. 1198/2006 privind Fondul European pentru Pescuit. Acest Regulament a fost elaborat pentru declararea anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratat. Compensațiile pentru constrângerile de mediu în cazul siturilor Natura 2000 nu se regăsesc printre ajutoarele compatibile cu piața comună stabilite a fi acordate de către statele membre. De asemenea, după cum este prezentată în Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008, nu rezultă faptul că în cadrul noțiunii de "întreprindere", poate fi inclusă și asociația constituită conform O.U.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. 3.2. Recurenta arată că modul de calcul eronat al primei a generat acordarea în mod necuvenit către AJVPS Galați a sumei de 514.380 RON. Aprecierea instanței de fond potrivit căreia nu se poate reține că "autoritatea a fost în eroare atunci când a acordat compensația reclamantei" este nejustificată în contextul în care în cadrul celui de al 10-lea Comitet de monitorizare POP 2007 -2013 - fără a exista opoziție din partea asociațiilor reprezentative - a fost reamintit încă odată modul de calcul al primelor pentru beneficiarii Sit Natura 2000. În temeiul celor menționate în Decizia nr. 5/29.05.2008 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013, "prima din cadrul acestei măsuri va reprezenta o singură compensație și va fi alocată conform condițiilor prevăzute în art. 30 al Regulamentului 1198/2006"; prima va fi acordată pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanță cu Natura 2000, numai pentru unitățile de acvacultură care desfășurau activități de acvacultură anterior deciziei. Aspectele legate de modul de acordare a compensației, metoda de calcul și nivelul primelor acordate în baza Programului Operațional pentru Pescuit, privind pierderile de venituri au fost preluate și în Decizia nr. 16/02.03.2010 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013. Însă, această din urmă Decizie introduce un criteriu suplimentar, respectiv raportarea la suprafața luciului de apă "pentru care s-a făcut cererea". În opinia recurentului, instanța de fond nu a ținut seama de faptul că beneficiarul, prin semnarea Ordinului de finanțare nerambursabilă nr. 51/19.11.2010, și-a asumat obligația ca, în situația unor plăți excedentare, să procedeze la restituirea acestora. Mai mult decât atât, chiar înainte de semnarea ordinului de finanțare nerambursabilă, odată cu Ghidul solicitantului, toți beneficiarii acestei prime au luat la cunoștință de faptul că orice plată excedentară se restituie. Recurentul arată faptul că, în sprijinul constatărilor ce au stat la baza întocmirii titlului de creanță vine și Decizia nr. 683/23.11.2016 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri referitoare la plățile beneficiarilor Sit Natura 2000, prin care Curtea Constituțională a reținut, pe de o parte, că în mod eronat au fost plătite beneficiarilor două prime, și, pe de altă parte, că este vorba despre o creanță bugetară care provine dintr-o neregulă. 3.3. Recurentul menționează că intimata a desfășurat activitate în acvacultură doar patru luni din cei doi ani raportați pentru obținerea primei.

Apărările formulate în cauză 4.1. Intimata Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Răspunzând punctual la motivul de recurs reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., partea a precizat următoarele: * În speță, sunt aplicabile prevederile art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 în care se precizează faptul că "întreprinderile mici și mijlocii sau IMM-urile înseamnă întreprinderile care îndeplinesc criteriile prevăzute în Anexa I". Practica judiciară comunitară a arătat, în acord cu definiția dată întreprinderii prin textul regulamentar anterior enunțat, faptul că "prin întreprindere se înțelege orice entitate care desfășoară activitate economică, indiferent de statutul său juridic și de modul în care este finanțată." Noțiunea de "întreprindere" are, în contextul dispozițiilor art. 101 și art. 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, o semnificație aparte, distinctă de dreptul național aplicabil în anul 2010 când s-a încheiat ordinul de finanțare, iar cea care trebuie avută în vedere este interpretarea comunitară, deoarece Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 este cel care fundamentează posibilitatea de solicitare și acordare a compensației. Recomandarea nr. 361/2003/CE, în vigoare la data de 20 mai 2003, definește microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii ca fiind "orice entitate care desfășoară o activitate economică, indiferent de forma juridică. Sunt considerate ca atare, în special, entitățile care desfășoară o activitate artizanală sau alte activități cu titlu individual sau familial, societățile de persoane sau asociațiile care desfășoară în mod obișnuit o activitate economică." Calitatea de beneficiar este probată cu Statutul Asociației din care reiese că aceasta desfășoară activitate economică și se include în definiția comunitară a "întreprinderii": - prin comerțul cu amănuntul a mai multor produse, după cum rezultă din codurile CAEN 4778 și 4776; - prin veniturile obținute în comerțul cu amănuntul, din vânătoarea și pescuitul de agrement sportiv; - prin cotizațiile membrilor, donații și subvenții. Intimata arată că autoritatea recurentă își contestă propria decizie de recunoaștere a eligibilității, ceea ce fundamentează concluzia că acționează cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Suma de 1.028.760 RON, acordată în cadrul Programului, a intrat în circuitul civil și nu mai poate fi retrasă în acest moment. * Interpretarea eronată a modului de calcul al primei (ce se încearcă a se susține că intră în sfera neregulii sistemice) nu poate fi imputată Asociației, în calitate de beneficiară, raportat la faptul că AM POR a transmis unuia dintre beneficiari adresa nr. x și y din 21.06.2010 prin care a precizat în mod clar faptul că "aplicarea formulei de calcul a primei se va face pentru fiecare an în parte, iar valoarea finală va fi formată din suma valorilor rezultate pentru fiecare an în parte." * În mod corect, instanța de fond a reținut încălcarea unor "principii consacrate în dreptul comunitar, respectiv cel al securității juridice și al protecției încrederii legitime, precum și unui alt principiu aplicabil conduitei administrative, respectiv cel al previzibilității." * Intimata a prezentat în detaliu istoricul și efectele Deciziei nr. 683/23.11.2016 pronunțate de Curtea Constituțională . 4.2. Recurentul a depus răspuns la întâmpinarea intimatei, precum și concluzii scrise .

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, a cadrului normativ aplicabil și a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat. Așa cum s-a prezentat la pct. 1 din decizia de față, intimata Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați a supus controlului instanței specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011: - Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10.02.2016 prin care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Control Antifraudă și Inspecții a stabilit în sarcina beneficiarului Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați un debit în valoare de 1.028.760,00 RON, reprezentând cheltuieli neeligibile ca urmare a aprobării Cererii de finanțare x; - Decizia nr. 306753/05.04.2016 emisă de M.A.D.R - D.G.C.A.I., prin care a fost respinsă contestația administrativă formulată împotriva titlului de creanță. Prima instanță a admis acțiunea reclamantei și a anulat actele administrative contestate, soluție care nu este împărtășită de instanța de control judiciar. Reevaluând materialul probator administrat în cauză prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, pentru a răspunde la criticile de nelegalitate subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța de control judiciar reține următoarele: 5.1. Critica recurentei referitoare la neîncadrarea intimatei în categoria beneficiarilor eligibili pentru acordarea compensațiilor este fondată. Prin Ordinul de finanțare nerambursabil nr. 51/19.11.2010 privind finanțarea din Fondul European pentru Pescuit și Bugetul Național pentru implementarea măsurilor care prevăd acordarea de prime/compensații, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - DGP - AMPOP, intimata Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați a beneficiat de o compensație în sumă de 1.028.760 RON, aferentă pierderilor de producție piscicolă înregistrate în "Amenajarea piscicolă Mața-Rădeanu", aflată în Sit Natura 2000. La baza întocmirii Ordinului de finanțare nerambursabilă anterior nominalizat a stat Cererea de finanțare x depusă de către beneficiarul Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Galați, prin care acesta a solicitat prima pentru compensarea pierderilor de venituri înregistrate în cadrul amenajării piscicole Mața-Rădeanu. Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10.02.2016 s-a reținut faptul că beneficiarul nu era eligibil, deoarece nu făcea parte din categoria microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii ori întreprinderilor cu mai puțin de 750 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200 milioane euro. Înalta Curte reține faptul că, în cadrul cererii de finanțare, beneficiarul a precizat că este "persoană juridică de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ, cu patrimoniu propriu", care își desfășoară activitatea "în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (1) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații." Potrivit dispoziției normative anterior enunțate: "Asociațiile și fundațiile constituite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, în condițiile Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (asociații și fundații) își păstrează personalitatea juridică legal dobândită. Acestor asociații și fundații li se aplică, de la data intrării in vigoare a prezentei ordonanțe, regimul juridic prevăzut de aceasta." Temeiul juridic al acordării sprijinului este art. 30 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (Măsuri pentru mediul acvatic), conform căruia: "(1) FEP poate sprijini acordarea de indemnizații pentru utilizarea unor metode de producție în acvacultură care să ajute la protejarea și ameliorarea mediului și la conservarea naturii. (2) Scopul sprijinului este de a promova: (…) (d) acvacultura durabilă compatibilă cu constrângerile specifice de mediu rezultând din desemnarea zonelor Natura 2000, în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. (3) Pentru a primi indemnizația în temeiul prezentului articol, beneficiarii indemnizației trebuie să se angajeze să respecte cel puțin cinci ani cerințele referitoare la mediul acvatic, cerințe care depășesc simpla aplicare a bunelor practici de acvacultură obișnuite. Pentru sprijinul prevăzut la alin. (2) litera (a), beneficiile de mediu ale acestor angajamente trebuie demonstrate printr-o evaluare prealabilă desfășurată de organisme competente desemnate de către statul membru. (4) Statele membre calculează indemnizația în baza unuia sau a mai multora dintre următoarele criterii: (…) (d) dezavantajele specifice sau costurile de investiții pentru unitățile situate în interiorul sau în apropierea zonelor Natura 2000. (5) Este alocată o indemnizație excepțională: (c) în temeiul alin. (2) litera (d), pentru maximum doi ani de la data deciziei de instituire a zonei Natura 2000 și numai pentru unitățile de acvacultură existente înainte de această decizie." Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013, versiunea 1 (programul în cadrul căruia beneficiarul a primit compensația), prevede pentru Măsura 2.2 - Măsuri de acva-mediu - faptul că "beneficiarii acestei măsuri pot fi companiile private și publice care operează în sectorul de acvacultură". Conform prevederilor aceluiași Program, versiunea 2, varianta revizuită transmisă Comisiei Europene la data de 05.08.2010: "Beneficiari acestei măsuri pot fi întreprinderile micro, mici și mijlocii și întreprinderile care nu se încadrează în definițiile pentru întreprinderi micro, mici și mijlocii, dar care au mai puțin de 750 de lucrători sau o cifră de afaceri mai mică de 200 EURO pe an." Ghidul Solicitantului pentru Măsura 2.2. - Măsuri de acva-mediu -, aplicabil de la data de 23 aprilie 2010 (în vigoare la momentul la care intimata a aplicat pentru acordarea sprijinului) prevede că, pentru a se stabili dacă solicitantul se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili, se verifică certificatul de înmatriculare, certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului, precum și formularul cererii de finanțare. Intimata a anexat la cererea de finanțare, în loc de certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului, "Motivația" nr. 10166 din 17.07.2009 emisă de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați în care se menționează următoarele aspecte: "Potrivit prevederilor O.G. nr. 26/2002, asociațiile și fundațiile sunt persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial. Scopul înființării asociațiilor și fundațiilor este desfășurarea unor activități de interes general sau în interesul unor colectivități locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial. Întrucât nu au caracter patrimonial, asociațiile și fundațiile nu au calitatea de comerciant, dar pot savărși fapte de comerț, ca orice necomerciant (…) Astfel, având în vedere aspectele mai sus menționate, asociațiile sau fundațiile desfășoară activități prevăzute în codul CAEN Rev. 2, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 293/03.05.2007, coduri utilizate și de societățile comerciale în desfășurarea activității, fără ca acest lucru să atragă obligația înscrierii în Registrul Comerțului." În art. 2 din Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (în vigoare la data depunerii cererii de finanțare de către intimată, mai precis în luna octombrie 2010) se menționează că: "În sensul prezentei legi, prin întreprindere se înțelege orice formă de organizare a unei activități economice și autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte și fapte de comerț, în scopul obținerii de profit, în condiții de concurență, respectiv: societăți comerciale, societăți cooperative, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent și asociații familiale autorizate potrivit dispozițiilor legale în vigoare." (sn) Înalta Curte constată faptul că intimata nu face parte din categoria persoanelor juridice nominalizate în textul legal anterior citat pentru a putea fi considerată "întreprindere". Pentru a justifica calitatea intimatei de beneficiar eligibil în cadrul Programului analizat, instanța de fond a avut în vedere art. 1 din Titlul I al Anexei la Recomandarea CCE nr. 361/2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijloci, în care este considerată "întreprindere" orice entitate care desfășoară o activitate economică, indiferent de forma juridică a acesteia. Pe acest aspect, instanța a precizat faptul că Recomandarea anterior arătată a fost inclusă în cuprinsul Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008. Ca atare, fiind cuprinsă în reglementările europene se aplică cu prioritate, în raport de dispozițiile art. 148 alin. (2) din Constituția României. Instanța de control judiciar apreciază că este corectă susținerea recurentului în sensul că definiția "întreprinderii" din Recomandarea CCE nr. 361/2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijloci, preluată în Regulamentul (CE) nr. 800/2008, nu se aplică automat și beneficiarului din fonduri europene pentru pescuit, acordate în baza Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit. Într-adevăr, încă din titlul său, Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 precizează faptul că acesta a fost elaborat pentru declararea anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare). Din lecturarea art. 1 - Domeniul de aplicare - și art. 2 - Definiții - din Regulamentul aflat în discuție, rezultă că acesta are în vedere ajutoarele așa cum sunt stabilite la art. 87 din Tratatul de instituire a Comunității Europene. Conform acestui ultim articol, definiția întreprinderii stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 800/2008 este asociată de entitățile care beneficiază de ajutoarele acordate de statele membre, după cum urmează: Articolul 87 (fostul articol 92) "(1) Cu excepția derogărilor prevăzute de prezentul tratat, sunt incompatibile cu piața comună ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre. (2) Sunt compatibile cu piața comună: (a) ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiția ca acestea să fie acordate fără discriminare în funcție de originea produselor; (b) ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de calamități naturale sau de alte evenimente extraordinare; (c) ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania afectate de divizarea Germaniei, în măsura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate de această divizare. (3) Pot fi considerate compatibile cu piața comună: (a) ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forței de muncă extrem de scăzut; (b) ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru; (c) ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu aduc modificări condițiilor schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun; (d) ajutoarele destinate să promoveze cultura și conservarea patrimoniului în cazul în care acestea nu aduc modificări condițiilor schimburilor comerciale și ale concurenței în Comunitate într-o măsura care contravine interesului comun; (e) alte categorii de ajutoare stabilite prin decizie a Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată la propunerea Comisiei." Așadar, în mod indiscutabil, compensațiile pentru constrângerile de mediu în cazul siturilor Natura 2000 nu se regăsesc printre ajutoarele compatibile cu Piața comună stabilite a fi acordate de către statele membre astfel încât să nu fie afectată "concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre." În alte ordine de idei, după cum s-a arătat anterior, art. 30 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit precizează faptul că este alocată o indemnizație excepțională, în temeiul alin. (2) litera (d) al acestui articol, pentru maximum doi ani de la data deciziei de instituire a zonei Natura 2000 și numai pentru unitățile de acvacultură existente înainte de această decizie." Or, după cum s-a reținut în Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10.02.2016, intimata nu a făcut dovada faptului că îndeplinește condițiile anterior enunțate. În concret, aceasta a depus la dosarul cererii de finanțare două licențe de acvacultură din anul 2009, în condițiile în care a solicitat compensarea pierderilor suferite în anii 2008 și 2009. Astfel, partea a făcut dovada activității de acvacultură autorizată potrivit legii numai pentru 4 luni din cele 24 de luni raportate pentru obținerea compensării, ulterior declarării sitului Natura 2000. Prin urmare, intimata nu era eligibilă pentru obținerea compensației, potrivit art. 30 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, și din cauza faptului că nu a dovedit existența de unitate de acvacultură autorizată pe durata de referință. 5.2. Critica recurentei referitoare la calcularea greșită a primei acordate beneficiarilor este fondată. Modul de acordare a compensației, metoda de calcul și nivelul primelor acordate în baza Programului Operațional pentru Pescuit, privind pierderile de venituri, au fost stabilite prin Decizia nr. 5/29.05.2008 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013. Astfel, potrivit Deciziei, "Prima din cadrul acestei măsuri va reprezenta o singură compensație și va fi alocată conform condițiilor prevăzute în art. 30 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006" și va fi acordată pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanță cu Natura 2000. Ulterior, aceste aspecte au fost preluate și în Decizia nr. 16/02.03.2010 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013. În privința intimatei, plata compensației pentru anii 2008 și 2009, în valoare totală de 1.028.760 RON, aferentă Ordinului de finanțare nerambursabilă nr. 51/2010, s-a realizat în baza cererii de plată nr. x/23.11.2010. Plata s-a realizat prin OP nr. x/15.12.2010, întocmit pentru suma de 771.570 RON, și OP nr. x/15.12.2010, întocmit pentru suma de 257.190 RON. Calculul sumei ce a stat la baza efectuării plății a fost făcut pentru perioada 2008 - 2009, pentru suprafața totală de luciu de apă de 514,38 ha aferentă celor două amenajări piscicole și înmulțită cu 2 pentru cei doi ani pentru care a fost aplicat proiectul. În concluzie, deși pentru anii 2008 și 2009, în mod corect, trebuia plătită o singura primă, pe baza Ghidului Solicitantului au fost plătite pentru fiecare an sumele prevăzute în art. 30 alin. (5) din Regulament, așadar două prime. 5.3. Critica recurentei referitoare la posibilitatea recuperării creanței este fondată. Prima instanță a menționat faptul că "raportat la modul de calcul al compensației, în sarcina reclamantei nu se poate reține comiterea unei abateri care să justifice măsura obligării acesteia la restituirea sumei de 514.380 RON, reprezentând 50% din compensația acordată în conformitate cu Ordinul de finanțare nr. x/19.11.2010." Înalta Curte nu poate împărtăși această concluzie. Astfel, așa cum s-a susținut de către părțile litigante, în discuție este o eroare sistemică a autorității publice, însă compensația acordată nejustificat, ca urmare a calculării greșite a primei, trebuie recuperată. Mai mult decât atât, în speța de față, așa cum s-a demonstrat anterior, intimata nici nu putea avea calitatea de beneficiar eligibil pentru acordarea compensației. În ceea ce privește posibilitatea recuperării sumei aflate în discuție, sunt relevante considerentele expuse în paragraful 27 din Decizia Curții Constituționale nr. 683/23.11.2016 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri referitoare la plățile beneficiarilor Sit Natura 2000 în care se arată faptul că este vorba despre "o creanță bugetară rezultată dintr-o neregulă, ea nepierzându-și individualitatea prin faptul că a fost preluată la bugetul de stat, definindu-se, în continuare, ca sumă de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora (…). Dacă legiuitorul ar fi dorit să se îndepărteze de la această viziune cuprinsă în art. 2 alin. (1) lit. j) din O.U.G. nr. 66/2011, ar fi trebuit să reglementeze o derogare de la conținutul normativ al acestuia în raport cu creanțele vizate de legea criticată, aspect pe care nu l-a realizat; în aceste condiții, creanțele pe care legiuitorul a decis să nu le mai recupereze în temeiul legii criticate sunt, în realitate, tot creanțe bugetare rezultate dintr-o neregulă." Relevante sunt și dispozițiile art. 96 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 în care se precizează în mod expres faptul că "Statul membru efectuează corecțiile necesare în raport cu neregulile individuale sau sistemice detectate în operațiuni sau în programul operațional. Corecțiile efectuate de către statul membru constau în anularea întregii contribuții publice la Programul Operațional sau a unei părți a acesteia. Statul membru ia în considerare natura și gravitatea neregulilor, precum și pierderea financiară înregistrată de FEP." În plus de aceasta, în legislația internă, art. 25 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precizează faptul că: "În situația în care structurile de control constată nereguli de sistem sau deficiențe ale sistemelor de management și control potențial generatoare de nereguli cu caracter sistemic care au implicații de ordin financiar, acestea au obligația întocmirii de procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, individualizate la nivel de beneficiar și operațiune, după reverificarea fiecărui caz dintre cele care este posibil să fi fost afectate de această neregulă, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 21." Așadar, în aplicarea dispozițiilor normative anterior citate, în mod corect și pe deplin justificat s-a procedat la emiterea procesului-verbal contestat în prezenta cauză. În consecință, instanța de control judiciar apreciază că este fondat cazul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și, rejudecând cauza, va respinge acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.