ÎCCJ, decizie (scj.ro #85012)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85012) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Principiul
neretroactivității
efectelor actelor administrative. Condiționarea răspunderii civile a
funcționarului public de existența vinovăției.
Legea nr.188/1999
Decizia prin care funcționarului
public, ce fusese încadrat cu
nerespectarea
dispozițiilor legale, îi este stabilit retroactiv un alt salariu, este
nelegală, fiind emisă cu nesocotirea principiului conform căruia actele
administrative produc efecte numai pentru viitor. Este nelegală și decizia de
imputare a sumelor încasate ca urmare a greșitei încadrări, în condițiile în
care pentru declanșarea răspunderii civile împotriva unui funcționar public pe
temeiul
art
. 72 din Legea
nr
.
188/1999, este necesară dovedirea culpei acestuia.
Î.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal,
Decizia
nr.
1658 din 20 martie 2007
Notă: Instanța a avut în vedere prevederile art.72 din
Legea
nr
. 188/1999 în forma republicată în
M.Of
.
nr
. 251 din 22/03/2004.
Legea
nr
. 188/1999 a fost republicată în
M.Of
.
nr
. 365 din 29/05/2007,
articolele căpătând o nouă numerotare.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Buzău, reclamantul MV a chemat în
judecată Inspecția Piscicolă, solicitând anularea deciziei
nr
.
74 din 6 aprilie 2005, deciziei
nr
. 75 din 6 aprilie
2005, pe care le-a considerat nelegale și
netemeinice
.
Prin sentința
nr
. 589 din 22 mai 2006 pronunțată de
Tribunalul Buzău – Secția comercială și de contencios administrativ a fost
declinată competența de soluționare a cererii reclamantului împotriva Agenției
Naționale pentru Pescuit și Acvacultură în favoarea Curții de Apel
Ploiești .
Curtea de Apel Ploiești – Secția comercială și de
contencios-administrativ, prin sentința
nr
. 213 din
26 octombrie 2006, a respins ca
nefondată
acțiunea
reclamantului.
Pentru a motiva această soluție instanța de fond a reținut faptul că
reclamantul a participat la concursul organizat pentru funcția publică de
consilier principal.
S-a efectuat un control și s-a constatat că o parte din cei încadrați, între
care și reclamantul, au fost salariați și încadrați cu
nerespectarea
dispozițiilor Hotărârii Guvernului
nr
. 1209/2003,
acordându-se alte trepte de salarizare decât cele legale și beneficiind de
drepturi
salariale
necuvenite
.
Pârâta a emis decizia
nr
. 74 din 6 aprilie 2005 prin
care a anulat decizia inițială de încadrare a acestuia și s-a procedat la
încadrarea lui legală, potrivit
art
. 49 alin. 1
și 2 din Hotărârea Guvernului
nr
. 1209/2003 și
Decizia
nr
. 75 din 6 aprilie 2005 prin care s-au
imputat acestuia sumele încasate
necuvenit
.
S-a apreciat că acțiunea reclamantului este
nefondată
pentru că, potrivit
art
. 73 alin. (1) din Legea
nr
. 188/1999, repararea pagubelor aduse autorităților și
instituțiilor publice se dispune de către conducătorul autorității sau
instituției respective prin emiterea unui ordin sau dispoziții de imputare, în
termen de 30 de zile de la constatarea pagubei.
Deciziile emise respectă principiul înscris în
art
.
72
lit
. b) din Legea
nr
. 188/1999
privind răspunderea civilă a funcționarilor publici care poate fi antrenată și
în situația în care i s-au acordat drepturi
salariale
necuvenite
și care trebuie restituite.
Referitor la
nerespectarea
condițiilor de formă și
conținut a deciziilor contestate s-a considerat că acest motiv este
nefondat
pentru că Legea
nr
.
188/1999 nu reglementează, sub sancțiunea nulității conținutul dispoziției de
încadrare, nu se poate reține nulitatea acestora.
Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat recurs.
Acesta susține că prin Deciziile
nr
. 74 și 75 din 6
aprilie 2005 s-a dispus în mod nelegal asupra funcției și salarizării sale, cu
efecte retroactive, ceea ce încalcă principiul
neretroactivității
.
Pentru că prin
art
. 1 din Decizia
nr
.
74/2005 s-a anulat Decizia
nr
. 53/2004, iar prin
art
. 2 a fost încadrat în funcția de consilier A II – 3
rezultă că raportul public de serviciu inițial a fost modificat unilateral de
instituția publică.
Deciziile atacate sunt considerate nelegale și prin raportare la prevederile
art
. 3
lit
. f) din Legea
nr
. 188/1999 prin care se garantează stabilitatea funcției
publice.
Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a formulat întâmpinare și a
solicitat respingerea recursului.
Pe cale de excepție, a fost invocată inadmisibilitatea acțiunii în conformitate
cu dispozițiile
art
. 7 din Legea
nr
.
554/2004, deoarece reclamantul nu a efectuat procedura prealabilă la
autoritatea emitentă a actului sau la autoritatea ierarhic superioară celei
emitente.
Pe fond, s-a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței
de fond având în vedere faptul că prin Decizia
nr
. 74
din 6 aprilie 2005 nu se modifică încadrarea reclamantului, ci numai a fost
modificată treapta de salarizare în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr
. 1209/2003, care nu echivalează cu modificarea
raportului de serviciu.
Recursul este fondat.
Reclamantul a participat la concursul organizat de Inspecția Piscicolă pentru
ocuparea funcției de consilier principal în cadrul Filialei Bazinului Inferior
al Dunării și prin Decizia Inspectoratului General
nr
.
53 din 17 august 2004 a fost numit în funcția publică de consilier principal
clasa I,
gr
. 3, cu un salariu de încadrare de
7.850.000 lei.
Prin Decizia
nr
. 74 din 6 aprilie 2005 emisă de
Inspectoratul General al Inspecției Piscicole au fost anulate prevederile
art
. 1 din Decizia
nr
. 53 din 17
august 2004, care se referă la încadrarea și salarizarea reclamantului, și s-au
stabilit retroactiv salariile de încadrare pentru funcția de consilie
principal A II – 3 pentru reclamant în perioada 23 august 2004 – 31 martie
2005, invocându-se dispozițiile O.U.G.
nr
. 82/2004 și
ale O.U.G.
nr
. 92/2004 privind reglementarea
drepturilor
salariale
și a altor drepturi ale
funcționarilor publici pentru anul 2005, recomandările conținute în
Raportul de
audit
nr
. 48/07
din 11 februarie 2005 aprobat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și
Dezvoltării Rurale și dispozițiile
art
. 49 alin. 1 și
2 din Hotărârea Guvernului
nr
. 1209 din 14 octombrie
2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici.
Invocându-se aceleași considerente, prin Decizia
nr
.
75 din 6 aprilie 2005 emisă de Inspectoratul General al Inspecției Piscicole
i-a fost imputată suma de 28.711.705 lei reprezentând drepturi
salariale
acordate
necuvenit
în
perioada 23 august 2004 – 31 martie 2005, urmând ca suma să fie recuperată în
conformitate cu angajamentul de plată
nr
. 28 din 6
aprilie 2005.
Referitor la prima Decizie,
nr
. 74 din 6 aprilie 2005
se constată că
art
. 49 alin. (1) din Hotărârea
Guvernului
nr
. 1209/2003 s-a referit la modul de
stabilire a salariilor de bază pentru anul 2003 în ce privește candidații
declarați admiși la concursul pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție în
condițiile
art
. 48, text care a fost aplicabil
și la nivelul anului 2004, în conformitate cu
art
. 28
din O.U.G.
nr
. 123/2003.
La emiterea deciziei, însă, nu s-a ținut seama de faptul că efectele unui act
administrativ se produc numai pentru viitor și nu pot retroactiva.
Cum prin această decizie se prevăd efecte și pentru trecut, va fi modificată
parțial decizia
nr
. 74 din 6 aprilie 2005, în sensul
că, aceasta va produce efecte numai pentru viitor, respectiv începând cu data
emiterii sale – 6 aprilie 2005 astfel că instanța de fond a pronunțat o soluție
cu aplicarea greșită a legii.
Nu pot fi reținute susținerile reclamantului privind modificarea raportului
public de serviciu, pentru că potrivit
art
. 75 din
Legea
nr
. 188/1999 modificarea raporturilor de
serviciu se realizează prin delegare, detașare, transfer, mutarea în cadrul
altui compartiment al autorității sau instituției publice sau exercitarea cu
caracter temporar a unei funcții publice de conducere, ceea ce nu s-a produs în
speță.
Pentru că, inițial, încadrarea a fost greșită s-a procedat la încadrarea
legală, singura
nelegalitate
fiind legată de
efectul retroactiv al deciziei.
În privința celei de-a doua decizii prin care i-a fost imputată suma
încasată în perioada 27 august 2004 – 30 martie 2005, ca urmare a greșitei încadrări,
se constată că aceasta este nelegală.
În decizie se face referire la un angajament de plată, dar care nu a fost
prezentat la dosar, iar reclamantul susține că nu a semnat un asemenea
angajament.
Este adevărat că prin
art
. 72 din Legea
nr
. 188/1999 este prevăzută răspunderea civilă a
funcționarului public pentru
nerestituirea
în termen
legal a sumelor ce i s-au acordat
necuvenit
, dar, în
cauză, nu s-a făcut dovada că reclamantul ar fi avut vreo culpă, mai ales că
sumele reprezintă plata pentru funcția publică exercitată de reclamant. Decizia
nr
. 74 din 6 aprilie 2005 a fost anulată pentru
efectele sale retroactive, iar în decizia
nr
. 75 din
6 aprilie 2005 se face trimitere la
art
. 2 din
Decizia
nr
. 74 din 6 aprilie 2005, astfel că Decizia
nr
. 75 din 6 aprilie 2005 este nelegală.
Pe fond, a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamant, va fi
modificată decizia
nr
. 74 din 6 aprilie 2005 în
sensul că aceasta își va produce efectele începând cu data emiterii sale – 6
aprilie 2005 și va fi anulată Decizia
nr
. 75 din 6
aprilie 2005.
Excepția inadmisibilității cererii reclamantului invocată de intimata-pârâtă
pentru că nu ar fi fost efectuată procedura prealabilă, va fi respinsă
pentru că Legea
nr
. 188/1999 în forma aplicabilă în
cauză nu prevedea parcurgerea procedurii prealabile, chiar dacă litigiile erau
soluționate de instanțele de contencios-administrativ.