ÎCCJ, decizie (scj.ro #84741)

Înșelăciune. Folosirea creditului bancar în alt scop decât acela pentru care a fost acordat Obținerea unui credit pentru asigurarea unor activități ale societății comerciale beneficiare și depunerea imediată a banilor de către administrator într-un cont la purtător cu dobândă mai mare, în beneficiul său propriu, urmată de restituirea împrumutului numai prin executare asupra bunurilor cu care s-a garantat, constituie infracțiunea de înșelăciune în convenții prevăzută în art.215 alin.3 C.pen. Secția penală, decizia nr.2801 din 31 mai 2002 Prin sentința penală nr.55 din 27 martie 2001, Tribunalul Tulcea a condamnat pe inculpatul V.G. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută în art.215 alin.3 C.pen.

Instanța a reținut că, la 21 noiembrie 1995, inculpatul a luat împrumut suma de 1.600.000.000 de lei de la Credit Bank Tulcea, pentru a procura marfă și a redresa financiar SC „S.I.” Pucioasa, al cărei administrator era. Deși avea obligația respectării destinației declarate a creditelor contractate, inculpatul, a doua zi după primirea împrumutului, a emis ordine de plată prin care transfera suma de 1.400.000.000 de lei din contul SC „S.I.” în contul SC „L.C.I.” Pucioasa, societate la care inculpatul era, de asemenea, acționar și administrator, în depozit la purtător cu o dobândă de 45% pe an timp de 3 luni. Prin decizia penală nr.182/P din 8 iunie 2001, Curtea de Apel Constanța a respins apelul inculpatului.

Recursul declarat de inculpat este nefondat. Din examinarea deciziei recurate și a probelor administrate în cauză rezultă că instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune. În acest sens, corect instanța de apel a reținut că inculpatul a obținut creditul pentru finanțarea activității la SC „S.I.”. Pucioasa deși, în realitate, a urmărit un beneficiu pentru sine prin schimbarea destinației creditului, transferând imediat banii dintr-un cont în altul, cel din urmă fiind purtător de dobânzi mai mari de care el a beneficiat. Reaua-credință a inculpatului rezultă neîndoielnic din modul cum a acționat, precum și din împrejurarea că recuperarea sumei împrumutate s-a făcut după începerea urmăririi penale și numai prin valorificarea garanțiilor.

În consecință, recursul inculpatului a fost respins.