ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1745/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 26 noiembrie 2015 sub nr. x/2015 pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate și B. - Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate:

- anularea Ordinului nr. 874 din 29 septembrie 2015 emis de Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prin care i-a fost încetat Contractul de management nr. x din 22 februarie 2013, ca urmare a pretinsei incidențe a art. 10 pct. 1 lit. e) din contractul de management;

- obligarea paratei de rând 1 sa îl repună în funcția avută anterior, și anume aceea de Președinte Director General al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Bihor, Oradea;

- obligarea paratei de rândul 1 sa îi achite salariile actualizate cu dobânda legală și cu rata inflației începând cu data de 29 septembrie 2015, și până la data repunerii efective în funcție;

- obligarea paratului de rând 2 B. sa îi achite în solidar cu Casa Naționala de Asigurări de Sănătate, despăgubiri reprezentând daune morale în cuantum de 50.000 euro, reprezentând prejudicial moral suferit ca urmare a actului administrativ emis;

- În baza art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea Ordinului nr. 874 din 29 septembrie 2015 al Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, până la soluționarea definitiva a cauzei, fiind îndeplinite condițiile prevăzute la art. 14 din aceeași lege cazul bine justificat și paguba iminenta.

Prin Sentința nr. 194/CA/2016 - PI pronunțată în data de 26 septembrie 2016, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios și administrativ și fiscal, a fost respinsă ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a fost respinsă ca nefondată cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 874 din 29 septembrie 2015 formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate și B. - Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a fost respinsă ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate și B. - Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamantul A., care, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii în anulare, cu cheltuieli de judecată; fără criticarea soluției în ceea ce privește respingerea cererii de suspendare.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Recurentul a arătat că instanța de judecată a făcut o greșită aplicare a disp. Ordinului nr. 729 din 29 septembrie 2015, considerând că acest ordin modifică cu peste 50% indicatorii de performanță inițiali de la încheierea contractului de management. Practic, instanța de judecată s-a mărginit să aprecieze că acești indicatori de performanță au fost modificați cu peste 50% fără să motiveze absolut deloc în ce consta această modificare de indicatori de performanță, preluând integral susținerile fără suport ale intimatului, aspect ce echivalează cu o nemotivare a hotărârii.

Astfel, la baza semnării Contractului nr. x din 22 februarie 2013 a stat art. 2009 și următoarele din Legea nr. 287/2009 privind C. civ. având drept scop organizarea, conducerea și administrarea la nivel local al Casei de Asigurări de Sănătate Bihor, precum și gestionarea patrimoniului și a mijloacelor materiale și bănești ale acesteia în condițiile realizării unui management eficace și de calitate.

La alin. (2) art. 2 «Obiectivul contractului», se prevede că «în vederea realizării mandatului, managerul va acționa pe baza obiectivelor și a indicatorilor de performanță generali și specifici care fac obiectul anexei la prezentul contract».

La art. 3 «Durata contractului», se face precizarea că «Prezentul contract se încheie pe o perioadă de 4 ani pentru exercitarea mandatului de președinte - director general al CAS Bihor - manager al sistemului local».

Obiectivele și indicatorii de performanță generali și specifici sunt prevăzuți în actualul contract și au la baza Ordinul nr. 305/24 iulie 2012, în care se prevede modificarea Ordinului CNAS nr. 15/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al CNAS și a posturilor de președinți-directori generali ai Caselor județene de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanța, încheierea contractelor de management și evaluarea acestora.

După cum se poate observa din enunț, ordinul prevede indicatorii care stau la baza încheierii contractului de management și evaluării președinților-directori generali, și nicidecum încetarea unui contract de management aflat în desfășurare. De asemenea, în Legea nr. 95/2006, cu modificările ulterioare, se prevede încheierea contractului pe o perioada de 4 ani.

Un președinte-director general care a promovat concursul pentru ocuparea postului, are o perioadă de probă de 3 luni. La sfârșitul acestei perioade, președintele-director general trebuie să facă un raport privind îndeplinirea obiectivelor și a indicatorilor de performanță care este analizat și verificat de CNAS. Pe baza acestor verificări se continua sau încetează contractul de management în cazul în care nu sunt realizate obiectivele și indicatorii de performanță.

Art. 12 alin. (1) din Anexa 1 al Ordinului nr. 305 din 24 iulie 2012, stabilește următoarele: «Evaluarea președinților-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea stabilirii salariului conform art. 288 din Legea nr. 95/2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare, se face la expirarea perioadei de proba de 90 de zile, trimestrial, anual și, după caz, la încetarea perioadei de numire cu delegație.»

După cum se poate observa, această funcție este foarte bine reglementată, însă președinții CNAS au introdus în mod abuziv în Contractul de management art. 10 lit. e) ("modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță care au stat la baza încheierii prezentului contract").

Aceasta prevedere a fost introdusă pentru că președintele CNAS să poată răspunde unor cerințe politice sau a terțe persoane de schimbare a președinților-directori generali; în acest fel s-a procedat și în anii precedenți când președinții-directori generali au fost schimbați pe acest criteriu. Această prevedere din contractul de management trebuie eliminată pentru ca pe viitor să nu se mai poată abuza de această pentru schimbarea unui președinte-director general, chiar dacă acesta are o activitate foarte bună, cu indicatorii de performanță realizați.

În data de 6 ianuarie 2014, președintele CNAS a modificat de asemenea, prin Ordinul nr. 1/2014, Ordinul nr. 15/2008 prin introducerea a noi indicatori de performanța care se adaugă la cei prevăzuți în Ordinul nr. 305 din 24 iulie 2008. în 14 ianuarie 2014, după apariția ultimului ordin se elaborează un nou text al Ordinului nr. 15 din 18 iulie 2008, diferit total de cel elaborat în 2008. De fapt acest Ordin nr. 1 din 6 ianuarie 2014 completează Ordinul 305 din 24 iulie 2008, fără a se invoca schimbarea cu 50% a indicatorilor de performanță. Acest lucru se materializează prin încheierea Actului adițional nr. x din 31 ianuarie 2014 la Contractul de management nr. x din 22 februarie 2013, respectându-se astfel prevederile contractului de management.

În data de 29 septembrie 2015, a fost emis de către președintele CNAS Ordinul nr. 799 privind aprobarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al CNAS și a posturilor de președinte - director general a Caselor Județene de Asigurări de Sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanță generali și specifici, încheierea contractelor de management și evaluarea activității acestora.

Tot în data de 29 septembrie 2015, a fost emis Ordinul nr. 874 prin care s-a dispus încetarea Contractului de management nr. x din 22 februarie 2013. După cum se poate observa, în decurs de doi ani se produc două modificări ale Ordinului nr. 305 din 24 iulie 2012 care a stat la baza semnării Contractului de management nr. x din 22 februarie 2013.

În Referatul de aprobare se menționează unele masuri care necesita introducerea de indicatori noi, cum ar fi stadiul actual de implementare a proiectelor informatice din cadrul CNAS. Stadiul actual a mai fost modificat și prin Ordinul nr. 1/2014 și la momentul actual aceste proiecte informatice nu funcționează la capacitate maxima, având numeroase sincope; apreciază recurentul că introducerea unor indicatori la acest proiect putea fi reglementata printr-un act adițional, iar în mod similar putea fi reglementată și activitatea structurilor de control, întărirea disciplinei financiare și contractuale pentru respectarea dreptului asiguraților sistemului de asigurări sociale. Toate acestea nu duceau la necesitatea modificării indicatorilor cu 50%, mai ales ca aceștia au fost de mai multe ori modificați.

După lecturarea modificărilor făcute, recurentul a arătat că se poate observa că indicatorii nou introduși nu ar justifica modificarea acestora cu 50%; pentru a se ajunge la aceasta cifra s-au efectuat schimbări superficiale, în esență indicatorii rămânând aceiași. Se observa ca indicatorii au rămas aceiași, schimbându-se doar ponderea lor.

Raportat la aceste aspecte mai sus învederate, considera recurentul ca instanța de judecata nu a motivat hotărârea pe care a pronunțat-o în ceea ce privește modificarea indicatorilor, respectiv nu a realizat o analiza comparativa între ponderea foștilor indicatori și ponderea celor înserați în Ordinul nr. 729/2015, mărginindu-se la o apreciere subiectivă a acestora, fără a îi supune unei analize temeinice prin comparație. Mai mult, potrivit actelor depuse la dosarul cauzei, s-a putut observa faptul ca și în perioada anterioară au existat modificări de indicatori, sens în care s-a încheiat Actul adițional nr. x din 31 ianuarie 2014, iar acest lucru nu a dus la încetarea contractului său de management.

Totodată, de la momentul numirii sale în funcție, și-a exercitat atribuțiile în mod exemplar, aspect dovedit prin rapoartele trimestriale, semestriale și anuale atașate la dosarul cauzei. După fiecare raport, a fost evaluat, aspect ce reiese din fisele de evaluare în care a fost notat de fiecare data cu calificativul « foarte bun». Nici cu privire la aceste aspecte instanța de judecata nu s-a pronunțat.

Ulterior, intimata emitea ordinele prin care se dispunea emiterea unor acte adiționale de salarizare la contractul său de management, acte adiționale pe care le-a atașat la dosarul cauzei.

Pe de alta parte, nu a fost respectat dreptul la egalitate de șanse și tratament. Ordinul nr. 874 emis de președintele CNAS prevede schimbarea indicatorilor pentru toți președinții-directori generali, deci tuturor le-a încetat contractul de management. Ulterior, președintele CNAS a emis un nou ordin prin care o parte din președinții-directori generali sunt numiți cu delegație în continuare pe post pana la organizarea concursului de ocupare a acestora, numai în 6 județe fiind dați afară: Bihor, Maramureș, Mureș, Sălaj, Timiș, Vaslui, Focșani. Toți președinții - directori generali au obținut posturile în aceleași condiții, deci ar fi trebuit sa se aplice același tratament tuturor, mai ales ca la evaluările trimestriale a obținut calificative foarte bune, ceea ce denota ca a avut capacitatea de a conduce o instituție și a îndeplini indicatorii de management.

Faptul ca președintele CNAS a fost subiectiv în aprecierea capacităților manageriale a celor menținuți în funcție cu delegație sau numiți cu delegație unde au fost eliberate posturile a fost demonstrat și de rezultatele obținute la concursul organizat în luna februarie a acestui an, când nici-un participant nu a reușit sa obțină nota de promovare.

Schimbarea președinților-directori generali nu este benefica pentru sistemul de asigurări de sănătate, fiindcă niciun manager nu-și poate realiza obiectivele cu care a ocupat acest post. Din acest motiv este necesara eliminarea prevederii din art. 10 lit. e) din contractul de management, anularea Ordinului nr. 874 din 29 septembrie 2015, repunerea sa pe funcție și acordarea tuturor drepturilor salariale pierdute datorita acestui abuz, pana în momentul repunerii în funcție. De altfel, prin precizarea cererii pe care a formulat-o în termenul legal, recurentul a și solicitat anularea acestei clauze contractuale, ca fiind o clauza abuzivă, aspect asupra căruia instanța de judecata nu s-a pronunțat.

În drept, au fost invocate prev. art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Intimata Casa Națională de Asigurări de Sănătate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordinul președintelui CNAS nr. 874 din 29 septembrie 2015 a fost revocat mandatul acordat de Președintele CNAS, fiind justificată de modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță care au stat la baza încheierii contractului de management între președintele - director general al CAS Bihor și CNAS, neavând nicio legătură cu fișele de evaluare, rapoartele de activitate sau atribuțiile reclamantului, exercitate sau nu în mod corespunzător.

De asemenea, instanța de fond în mod corect a reținut faptul că, având în vedere normele legale care stabilesc că ocuparea postului de președinte director-general se face cu respectarea noilor indicatori de performanță, reclamantul avea la dispoziție posibilitatea înscrierii la concursul organizat pentru acest post și posibilitatea de a obține un nou mandat în baza cadrului legal actual.

Ordinul Președintelui CNAS nr. 799/2015 privind aprobarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de Director General al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a posturilor de Președinți - Directori Generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanță, încheierea contractelor de management și evaluarea activității, urmărește redefinirea obiectivelor și a indicatorilor de performanță pentru președinții directori generali ai caselor de asigurări de sănătate.

Apariția acestui ordin a fost determinată de necesitatea creării cadrului legal unitar de derulare a contractelor de management între CNAS și președinții directorii-generali a caselor de asigurări de sănătate în actualul context legislativ, precum și pentru organizarea cadrului unitar specific de desfășurare a concursului pentru ocuparea postului de director general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a posturilor de președinți-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanță, încheierea contractelor de management și evaluarea activității acestora, în acord cu H.G. nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, prin modificarea cerințelor specifice de ocupare prin concurs a postului de Președinte Director General al casei de asigurări de sănătate.

De asemenea, actualizarea și adaptarea acestor indicatori s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale privind transparența decizională prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare și a procedurii prevăzute de Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, republicată, Statutul CNAS aprobat prin H.G. nr. 972/2006, respectiv avizarea Metodologiei și a indicatorilor de performanță de către Consiliul de Administrație al CNAS, potrivit art. 33 din Statut și obținerea avizului conform al Ministerului Sănătății pentru Ordinul Președintelui CNAS nr. 799/2015, potrivit art. 220 alin. (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările ulterioare.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 10 pct. 1 lit. e) din Contractul de management nr. x din 22 martie 2013:

"încetarea contractului are loc odată cu modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță care au stat la baza încheierii "prezentului contract", așa după cum s-a stipulat în preambulul Ordinului președintelui CNAS nr. 799/2015, astfel încât se poate lesne observa că în speță s-a respectat legislația în vigoare, ținând cont și de faptul că acest contract intră sub incidența art. 2009 și următoarele din Noul C. civ.

În același timp, trebuie reținut faptul că întinderile și clauzele unui astfel de contract de mandat sunt cunoscute încă de la începutul acestuia și însușite de ambele părți prin semnătură. În atare condiții, dacă existau obiecțiuni și "clauze abuzive", acestea puteau fi contestate la momentul semnării contractului, și nu trebuia neapărat să intervină una din cauzele de revocare ale mandatului ca să fie contestate.

Intimata a arătat că rațiunea acestui proces de revizuire radicală și integrare a indicatorilor generali și specifici pentru CNAS și CAS este aceea de a crea premisele unei activități eficace de monitorizare și control la nivelul întregului sistem de asigurări sociale de sănătate. Această revocare a mandatului de Președinte director-general face parte din procedura aplicabilă de fiecare dată când se modifică și implicit reînnoiesc acești indicatori de performanță, fiind o procedură pur obiectivă și fiind total lipsită de caracterul subiectiv pe care-l susține reclamantul. Astfel că, având în vedere ocuparea postului de Președinte director-general cu respectarea noilor indicatori de performanță, reclamantul a avut la dispoziție posibilitatea înscrierii la concursul organizat pentru acest post și implicit posibilitatea de a obține un nou mandat în baza cadrului legal actualizat.

Cu privire la solicitarea reclamantului din cererea de recurs, privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, s-a arătat că, raportat la speța de față, cuantumul cheltuielilor de judecată este nejustificat, având în vedere obiectul litigiului și complexitatea cauzei.

Astfel, CNAS este instituție publică, care administrează și gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vederea aplicării politicilor și programelor Guvernului în domeniul sanitar, în coordonarea Ministerului Sănătății.

Potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, a fost fixat termen pentru soluționarea recursului de față.

7.1. Situația de fapt reținută de prima instanță

Prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 874 din 29 septembrie 2015, s-a dispus încetarea Contractului de management nr. x din 22 februarie 2013 încheiat între C.N.A.S. și reclamantul A. privind exercitarea mandatului de Președinte Director General al C.A.S. Bihor, ca urmare a modificării cu peste 50% a indicatorilor de performanță care au stat la baza încheierii contractului de management, în condițiile art. 10 pct. 1 lit. e) din Contractul de management.

Potrivit acestei clauze contractuale, contractul de management încetează la modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță care au stat la baza încheierii acestui contract.

7.2. Analiza motivelor de casare invocate de recurentul-reclamant

7.2.1. În ceea ce privește motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. (hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază)

Pe de o parte, recurentul a invocat faptul că prima instanță a reținut modificarea indicatorilor de performanță cu peste 50%, fără să motiveze absolut în ce constă această modificare de indicatori de performanță, preluând integral susținerile intimatului, aspect ce echivalează cu o nemotivare a hotărârii; instanța de judecată nu a motivat hotărârea pe care a pronunțat-o în ceea ce privește modificarea indicatorilor, respectiv nu a realizat o analiză comparativă între ponderea foștilor indicatori și ponderea celor înserați în Ordinul nr. 729/2015, mărginindu-se la o apreciere subiectivă a acestora, fără a-i supune unei analize temeinice prin comparație.

Pe de altă parte, recurentul a invocat faptul că prin precizarea cererii pe care a formulat-o în termenul legal, a solicitat și anularea acestei clauze contractuale, ca fiind o clauza abuzivă, aspect asupra căruia instanța de judecată nu s-a pronunțat. De asemenea, a invocat faptul că prin fișele de evaluare a fost notat de fiecare dată cu calificativul «foarte bun», iar nici cu privire la acest aspect instanța de judecată nu s-a pronunțat.

Înalta Curte constată că obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată. Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept.

Totodată, omisiunea primei instanțe de a oferi o motivare, în condițiile art. 425 din C. proc. civ., sub aspectele învederate mai sus, echivalează cu omisiunea de pronunțare asupra acțiunii, căci nu se poate stabili o asociere logică între dispozitiv și considerente, ca elemente componente esențiale și obligatorii ale hotărârii judecătorești.

Înalta Curte mai arată și că, în acord cu disp. art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluționarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situația de fapt specifică procesului, iar în funcție de aceasta să aplice normele juridice incidente.

Or, din lecturarea cererii de chemare în judecată, se constată că nici recurentul-reclamant nu a făcut o analiză concretă a indicatorilor de performanță luați individual pentru a arătat de ce apreciază că nu era îndeplinită condiția de a fi fost modificați în procent de peste 50%. Or, instanța este obligată să analizeze afirmațiile părților, în măsura în care acestea sunt argumentate, pentru a le valida sau invalida raționamentul, însă în lipsa unui raționament expus, instanța nu are obligația de a verifica din oficiu chestiuni neinvocate.

Ca atare, Înalta Curte apreciază că sentința civilă recurată respectă disp. art. 22 alin. (2) și art. 425 C. proc. civ.. Astfel, prima instanță a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluției pronunțate, raportat la cele strict invocate de reclamant, fiind clare rațiunile avute în vedere de instanță. De altfel, se constată că prin argumentele aduse de recurent pe această cale se invocă în esență o eventuală greșită interpretare și aplicare a legii, aspecte ce vor fi verificate în cadrul motivului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat în cuprinsul recursului, dar nemotivarea insuficientă nu poate fi reținută raportat la sentința atacată și la argumentele concrete prezentate de reclamant în cererea introductivă de instanță. Instanța are obligația de a răspunde argumentelor esențiale invocate de părți. Astfel, așa cum s-a statuat în parag. 20 al Deciziei pronunțate în Cauza Gheorghe Mocuța împotriva României:

"În continuare, Curtea reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligația de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanțelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)."

Aplicând cele statuate mai sus la prezenta cauză, Înalta Curte observă că prima instanță a pronunțat o hotărâre motivată și nu există niciun element care indice caracterul arbitrar al modalității în care instanța a aplicat legislația relevantă pentru faptele cauzei. Deși s-ar putea invoca ca argument împrejurarea că motivarea oferită de prima instanță pentru respingerea acțiunii ar fi succintă, Înalta Curte constată că această motivare are o legătură logică cu argumentele dezvoltate de părți, fiind respectate cerințele unui proces echitabil.

Pe de altă parte, în cadrul acestui motiv de recurs se mai susține că instanța de judecata nu s-a pronunțat asupra cererii de anulare a clauzei contractuale de la art. 10 pct. 1 lit. e).

Înalta Curte constată că în cadrul acestui motiv de casare poate fi invocat un viciu de argumentare al soluției date, dar nu o nepronunțare sau o nesoluționare completă sau parțială a cauzei; conform prev. art. 445 din C. proc. civ., completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 442 - 444, partea având posibilitatea formulării cererii de completare a sentinței, dacă a existat o astfel de omisiune în soluționare.

În ceea ce privește susținerea că instanța nu s-a pronunțat asupra argumentului recurentului în sensul că prin fisele de evaluare a fost notat de fiecare data cu calificativul «foarte bun», se constată că instanța are obligația de a analiza argumentele esențiale, dar nu și pe cele neesențiale; or, față de obiectul cauzei, analiza evaluărilor recurentului era un factor nerelevant.

Ca urmare, motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., este nefondat.

7.2.2. În ceea ce privește motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. (hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material)

Înalta Curte constată că prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 874 din 29 septembrie 2015, atacat în prezenta cauză, s-a dispus încetarea Contractului de management nr. x din 22 februarie 2013 încheiat între C.N.A.S. și recurentul A. privind exercitarea mandatului de Președinte Director General al C.A.S. Bihor, ca urmare a modificării cu peste 50 % a indicatorilor de performanță care au stat la baza încheierii contractului de management, în condițiile art. 10 pct. 1 lit. e) din Contractul de management.

Această modificare a avut loc prin Hotărârea Consiliului de Administrație al CNAS nr. 17 din 27 august 2015, indicatorii modificați fiind aprobați prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 799/2015. Astfel, în data de 29 septembrie 2015, a fost emis de către președintele CNAS Ordinul nr. 799 privind aprobarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al CNAS și a posturilor de președinte - director general a Caselor Județene de Asigurări de Sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanță generali și specifici, încheierea contractelor de management și evaluarea activității acestora.

Potrivit dispozițiilor art. 10 pct. 1 lit. e) din Contractul de management nr. x din 22 martie 2013 încheiat de către recurentul-reclamant, "încetarea contractului are loc odată cu modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță care au stat la baza încheierii "prezentului contract".

În Referatul de aprobare a avizării modificării și completării indicatorilor de performanță generali și specifici și a cerințelor specifice postului de președinte-director general, s-a făcut mențiunea că modificările preconizate vor determina schimbarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță care au stat la baza încheierii contractului de management cu președinți-directori generali ai caselor de asigurări.

Ca urmare, prin aprobarea acestor modificări prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 799/2015, orice contestare a concluziei că indicatorii de performanță au fost modificați în procent de peste 50% trebuia făcută numai pe calea anulării actelor administrative anterior menționate; cum reclamantul nu a făcut o asemenea contestare, ci doar a atacat ordinul de încetare a contractului de management, aceasta este o chestiune peste care instanța de fond nu putea trece și cu privire la care nu putea decide în sens contrar, în lipsa cererii de anulare a ordinului de aprobare a modificării indicatorilor.

Ca atare, criticile recurentului referitoare la nedovedirea depășirii procentului de 50% a modificărilor aduse indicatorilor de performanță sau la neanalizarea concretă a fiecărui indicator și a măsurii în care a fost modificat sunt nefondate și din această perspectivă.

În ceea ce privește susținerile recurentului referitoare la introducerea abuzivă în Contractul de management a clauzei de la art. 10 lit. e), se constată că un astfel de argument nu poate fi avut în vedere de instanța de contencios, cât timp recurentul are la îndemână acțiuni specifice izvorâte din contract pentru anularea oricărei clauze considerate nelegale, iar numai ulterior se poate prevala de o asemenea nelegalitate ce ar fi fost reținută de instanța judecătorească în mod definitiv.

Speculațiile referitoare la rațiunea introducerii unei asemenea clauze nu determină nelegalitatea actului contestat și depășesc și cadrul procesual al judecății din cauza de față.

De asemenea, este nerelevantă împrejurarea că modificările anterioare ale indicatorilor nu au depășit procentul de 50 %, cât timp încetarea contractului de management a avut loc sub imperiul Ordinului nr. 799/2015, care a condus la o modificare într-un asemenea procent.

De asemenea, ținând cont că revocarea sa din funcția de manager s-a făcut ca urmare a modificării atribuțiilor, fiind o revocare obiectivă fără imputarea vreunei neîndepliniri culpabile a atribuțiilor, se constată că sunt nerelevante toate argumentele recurentului ce tind să dovedească modul corespunzător de îndeplinire a funcției sale până la acest moment.

Cât privește împrejurarea că ar fi existat o discriminare între diferiții președinți-directori generali, pârâta aplicând diferit ordinul menționat, un asemenea argument nu poate conduce la anularea ordinului atacat, recurentul având cel mult la dispoziție o eventuală posibilitate de a sesiza organul competent cu constatarea discriminării.

Nici argumentul legat de împrejurarea schimbarea președinților-directori generali nu este benefică pentru sistemul de asigurări de sănătate, fiindcă niciun manager nu-și poate realiza obiectivele cu care a ocupat acest post, nu are legătură cu validitatea ordinului atacat.

Pe de altă parte, în mod corect a reținut prima instanță faptul că reclamantul avea la dispoziție posibilitatea înscrierii la concursul organizat pentru acest post și posibilitatea de a obține un nou mandat în baza cadrului legal actual.

În ceea ce privește critica reclamantului privind menționarea în răspunsul la plângerea prealabilă a faptului că încetarea contractului este justificată de neîndeplinirea obligațiilor legale ale funcției de Președinte Director General al C.A.S. Vrancea, manager al sistemului la nivel local, constatate în urma acțiunilor de control ale C.N.A.S. dispuse prin Ordinele Președintelui C.N.A.S. nr. 29 din 16 ianuarie 2015 și nr. 215 din 16 aprilie 2015 și consemnate în Rapoartele de control nr. x din 14 mai 2015 și nr. y din 22 iunie 2015, față de conținutul obiectiv al art. 10 pct. 1 lit. e) din contractul de management, rezultă evidentul caracter de eroare materială al celor consemnate; în plus, actul administrativ producător de efecte este Ordinul nr. 874/2015, iar nu răspunsul la plângerea prealabilă, legalitatea fiind verificată prin prisma temeiurilor și motivelor invocate în ordin, orice adăugare sau eroare materială strecurată în răspunsul la plângerea prealabilă neputând fi avută în vedere în completarea celor reținute prin ordin.

7.3. Temeiul procesual al soluției date recursului

În temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței nr. 194/CA/2016 - PI din 26 septembrie 2016 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal pronunțate în Dosar nr. x/2015 în contradictoriu cu intimații Casa Națională de Asigurări de Sănătate și B. - Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 martie 2019.

Procesat de GGC - LM