ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2821/2015

Decizia nr. 2821/2015

Deliberând asupra prezentului recurs,

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin cererea înregistrată inițial la Curtea de Apel Galați sub nr. 1106/44/2012, contestatoarea A. a chemat în judecată pe pârâții Președinteșe Casei Naționale de Asigurări de Sănătate București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate București și Consiliul de Administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate București pentru a se dispune anularea Ordinului nr. 398 din 10 august 2012 de revocare a mandatului de președinte - director general al C.A.S. Brăila, anularea hotărârii nr. 8 din 23 iulie 2012 a Consiliului de administrație pentru avizarea indicatorilor de performanță, anularea Ordinului președintelui C.N.A.S. nr. 305 din 24 iulie 2012 pentru aprobarea indicatorilor de performanță, suspendarea actelor administrative până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, reparații pentru daune morale în cuantum de 100.000 RON și reîncadrarea reclamantei în postul respectiv cu plata corelativă a drepturilor bănești pe perioada cuprinsă între data producerii efectelor ordinului de suspendare și până la data reintegrării efective, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea pronunțată la 10 ianuarie 2013, Curtea de Apel Galați a admis cererea formulată de reclamanta A., dispunând suspendarea Ordinului nr. 398 din 10 august 2012 emis de Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate București, până la soluționarea în fond a acțiunii formulate împotriva acestui act administrativ.

Prin încheierea pronunțată de Curtea de Apel Galați la 04 martie 2013 în Dosarul nr. x/44/2012, în baza art. XXIII alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 2/2013, s-a dispus înaintarea dosarului de fond la Tribunalul Brăila, spre competentă soluționare.

Prin sentința nr. 2275/FCA din 22 noiembrie 2013, Tribunalul Brăila a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența în favoarea Curții de Apel Galați, unde a fost reînregistrat sub nr. 1376/44/2013.

Prin sentința nr. 126 din 23 mai 2014, pronunțată în Dosar nr. x/44/2013, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta A., având ca obiect anulare act administrativ.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că reclamanta a îndeplinit funcția de președinte director general al Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, fiind numită prin Ordinul din 01 iunie 2010 emis de Președintele C.N.A.S., între părți încheindu-se contractul de management din 01 iunie 2010, în conformitate cu art. 288 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 și art. 33 alin. (2) din Statutul C.N.A.S. aprobat prin H.G. nr. 972/2006, modificat prin H.G. nr. 1586/2007, în art. 10 din contract fiind stabilite modalitățile de încetare a acestuia, iar la lit. e) fiind prevăzută expres încetarea în cazul modificării cu peste 50% a indicatorilor de performanță ce au stat la baza încheierii contractului.

Convenția încheiată între părți cuprinde și indicatorii de performanță generali și specifici enumerați prin Ordinul nr. 15/2008, modificat prin Ordinul nr. 982/2009, iar prin Ordinul nr. 305/2012 emis de președintele C.N.A.S. a fost pusă în aplicare Hotărârea nr. 8 din 23 iulie 2012 a Consiliului de administrație al C.N.A.S., s-au modificat indicatorii de performanță, atât pentru directorul C.N.A.S., cât și pentru președinții directori generali ai caselor de asigurări de sănătate județene, modificare justificată de necesitatea întăririi responsabilității manageriale la nivel executiv, central și local, au fost redefiniți indicatorii generali de management, fiind stabiliți 4 astfel de indicatori, cărora li s-a asociat un set de indicatori specifici, aplicați la nivelul C.N.A.S., respectiv C.A.S. județene.

A reținut instanța că, după emiterea Ordinului nr. 305/2012, ce a reprezentat o revizuire radicală și integrală a indicatorilor generali și specifici, fiind stabilit un nou contract-cadru de management și o anexa nouă a acestuia, Președintele C.N.A.S. a emis Ordinul nr. 398 din 10 august 2012 prin care a revocat mandatul acordat reclamantei pentru organizarea, conducerea și administrarea C.A.S. Brăila, pentru modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță ce au stat la baza contractului.

Contractul de management încheiat între părți este un contract de mandat, cum s-a prevăzut expres în art. 2 pct. 1 din Convenția nr. 8/2010, având ca scop organizarea, conducerea și administrarea la nivel local a C.A.S. Brăila, convenția având putere de lege între părțile contractante, potrivit art. 969 C. civ. de la 1864, iar clauza prevăzută la art. 10 lit. e) (ce vizează încetarea contractului la modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță) produce efecte juridice și nu este afectată de nulitate, întrucât a fost stabilită prin acordul părților și a dreptului C.N.A.S. stipulat la art. 5 lit. a) pct. 3 în contract.

Nulitatea absolută a Ordinului nr. 398/2012 pentru neevidențierea și neacordarea dreptului de preaviz conform dispozițiilor C. muncii, raporturile dintre părți fiind contractuale, instanța a apreciat că este lipsită de fundament, întrucât ordinul contestat este un veritabil act administrativ, nu un contract de muncă, ci un veritabil contract civil de mandat, supus regulilor generale reglementate de art. 1532 C. civ. și urm.

În condițiile în care părțile au convenit încetarea contractului de management pentru modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță, situație ce nu putea interveni decât prin modificarea Ordinului nr. 15/2008, cu consecința stabilirii unui nou contract de management și a altor indicatori de performanță, cum s-a dispus prin Ordinul nr. 305 din 24 iulie 2012, emiterea ordinului contestat respectă principiul neretroactivității, întrucât nu s-a aplicat decât pentru viitor.

Pentru verificarea îndeplinirii clauzei de încetare a contractului de management pentru modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță, ce au stat la baza încheierii acestuia, instanța a realizat o analiză comparativă a indicatorilor de performanță ce erau reglementați de Ordinul nr. 15/2008 modificat prin Ordinul nr. 982/2009 și cei din Ordinul nr. 305/2012.

A mai reținut că Ordinul nr. 305/2012 prin care au fost modificați indicatorii de performanță a fost edictat din cauze obiective, valabile pentru întreg sistemul de asigurări de sănătate, modificarea fiind justificată de necesitatea întăririi responsabilității manageriale la nivel central și local.

În consecință, instanța a apreciat că actele administrative contestate sunt legale și temeinice, nefiind lovite de niciun motiv de nulitate.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta A., invocând, în esență, următoarele motive:

Instanța de fond nu a analizat și soluționat toate capetele de cerere (respectiv, cele privind anularea Hotărârii nr. 8 din 23 iulie 2012 a Consiliului de administrație pentru avizarea indicatorilor de performanță și a Ordinului Președintelui C.N.A.S. nr. 305 din 24 iulie 2012 pentru aprobarea indicatorilor de performanță).

De asemenea, nu au fost analizate toate motivele de nelegalitate a actelor contestate, care au fost invocate de parte.

A reiterat recurenta reclamantă motivele de nelegalitate invocate în fața primei instanțe și care nu au fost analizate sau care - în opinia sa - au fost greșit înlăturate.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 304

1

C. proc. civ.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimata pârâtă C.N.A.S. a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei de obiect a capetelor de cerere referitoare la anularea Ordinului nr. 398/2012 și la reintegrarea în funcție cu plata corelativă a drepturilor bănești de care reclamanta a fost lipsită.

Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza în raport cu criticile aduse soluției instanței de fond și apărările formulate, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul reclamantei este fondat pentru considerentele și în limitele ce vor fi expuse în continuare.

Recurenta reclamantă a investit instanța de fond cu o acțiune având mai multe capete de cerere, astfel:

anularea Ordinului nr. 398 din 10 august 2012 emis de Președintele C.N.A.S.; anularea Hotărârii nr. 8 din 23 iulie 2012 a Consiliului de administrație, anularea Ordinului nr. 305 din 24 iulie 2012 emis de Președintele C.N.A.S., suspendarea actelor administrative până la soluționarea irevocabilă a cauzei, reparații pentru daune morale în cuantum de 100.000 RON și reîncadrarea reclamantei în funcție cu plata corelativă a drepturilor bănești pe perioada cuprinsă între data producerii efectelor ordinului de revocare și până la data reintegrării efective, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin sentința recurată, s-a respins acțiunea reclamantei, dar din examinarea considerentelor hotărârii rezultă că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la cererea de anulare Hotărârii nr. 8 din 23 iulie 2012 a Consiliului de administrație și nici cu privire la cererea de anulare a Ordinului nr. 305 din 24 iulie 2012, pe baza unei analize corespunzătoare a tuturor motivelor de nelegalitate invocate de către recurenta reclamantă.

Este adevărat că, pentru nesoluționarea unor capete de cerere principale sau accesorii, C. proc. civ. cuprinde, în art. 281

2

,

o reglementare specială, cea a completării hotărârii.

Însă actele menționate au constituit temei al emiterii Ordinului nr. 398 din 10 august 2012 al Președintelui C.N.A.S.

prin care s-a revocat mandatul recurentei reclamante de președinte - director general al C.A.S. Brăila, pentru „modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță care au stat la baza încheierii contractului de management”.

Este, deci, evident că soluția dată în privința acestui din urmă ordin depindea de verificarea legalității și de menținerea sau nu a efectelor Ordinului nr. 305 din 24 iulie 2012 prin care s-au modificat indicatorii de performanță.

În plus, nici măcar cu privire la Ordinul nr. 398/2012 instanța nu a analizat toate motivele de nelegalitate invocate prin acțiunea introductivă și, respectiv, prin completarea depusă la Dosar nr. x/44/2012).

Procedând astfel,

prima instanță nu a cercetat integral fondul acțiunii și, în consecință, situația de fapt nu poate fi considerată ca fiind deplin stabilită.

Or, în conformitate cu prevederile exprese ale art. 314 C. proc. civ., în recurs,

Înalta Curte de Casație și Justiție hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite.

De asemenea, potrivit art. 312 alin. (5) C. proc. civ., în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad.

Față de aceste împrejurări și de interdependența soluțiilor ce urmează a fi date capetelor de cerere din acțiunea completată, se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Totodată, referitor la excepția lipsei de obiect invocată de intimata pârâtă C.N.A.S. prin întâmpinare, Înalta Curte constată că aceasta nu vizează prezentul recurs, ci acțiunea introductivă, motiv pentru care urmează să fie analizată de către instanța de fond în rejudecare.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 312 alin. (5) și art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanta A., va casa în tot sentința și va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 126 din 23 mai 2014 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată. Trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 septembrie 2015.