ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3148/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată inițial la Curtea de Apel Galați sub nr. x/2012, contestatoarea A. a chemat în judecată pe pârâții Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate București și Consiliul de Administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru a se dispune anularea Ordinului nr. 398 din 10 august 2012 de revocare a mandatului de președinte - director general al CAS Brăila, anularea Hotărârii Consiliului de administrație nr. 8 din 23 iulie 2012 pentru avizarea indicatorilor de performanță, anularea Ordinului președintelui CNAS nr. 305 din 24 iulie 2012 pentru aprobarea indicatorilor de performanță, suspendarea actelor administrative până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, reparații pentru daune morale în cuantum de 100.000 RON și reîncadrarea reclamantei în postul respectiv cu plata corelativă a drepturilor bănești, pe perioada cuprinsă între data producerii efectelor ordinului de suspendare și până la data reintegrării efective, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență că Ordinul nr. 398/2012 este nelegal întrucât la momentul emiterii acestuia se afla în incapacitate temporară de muncă.

A mai susținut reclamanta că pârâtul a mai dispus anterior, prin alte două ordine, revocarea sa din funcție, ordine care însă au fost suspendate de instanțe, astfel că acest comportament denotă faptul că pârâtul dorește înlăturarea sa din funcție.

Reclamanta a mai susținut că nelegalitatea ordinului rezultă și din faptul că nu s-a dispus și încetarea contractului de management, că au fost încălcate disp. art. 1010 din C. civ. care stipulează că obligația este nulă când s-a contractat sub o condiție potestativă, că au fost încălcate disp. art. 5 alin. (3) din contractul de management, în sensul că nu a fost dovedit un caz temeinic justificat pentru a fi modificați în substanța lor indicatorii de performanță.

Reclamanta a mai arătat că modificarea indicatorilor de performanță nu a fost atât de radicală, nimic nu poate să precizeze expres dacă într-adevăr a intervenit o modificare cu peste 50% a acestora.

Modificarea indicatorilor de performanță este una pur formală, în fapt fiind vorba de redenumiri, reașezări și detalieri ale indicatorilor stabiliți anterior.

Numărul indicatorilor de performanță poate fi mărit artificial, noii indicatori reprezentând de fapt obligații din conținutul contractului de management. Unele criterii de performanță nu își au rațiunea de a fi cuprinse în acești indicatori fiindcă oricum reprezintă obligații de serviciu. Modificarea numărului indicatorilor de performanță s-a făcut doar pentru a da o aparență de legalitate revocării din funcția de președinte CAS.

Reclamanta a mai invocat ca și motiv de nelegalitate și inaplicabilitatea dispozițiilor art. 2030 - 2031 din Noul C. civ., expuse în preambulul acestuia, deoarece acestea nu se aplică actelor încheiate anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, potrivit principiului neretroactivității legii civile.

Prin cererea de la dosar fond, reclamanta a completat motivele expuse inițial, analizând noii indicatori comparativ cu cei vechi, susținând că aceștia sunt deficitari.

Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintelui CNAS, întrucât nu există identitate între persoana pârâtului și persoana care este titulară a drepturilor și obligațiilor în raportul juridic dedus judecății, apreciind că are calitate procesuală pasivă doar Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

A fost invocată și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului de Administrație a CNAS, întrucât acesta este un organ de conducere al CNAS având atribuțiile clar stabilite prin art. 279 alin. (1) din Legea nr. 95/2006.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată, arătând, în esență, că modificările legislative aduse prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 302/2012 au constat în modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță specifici, precum și a ponderii indicatorilor specifici, în funcție de necesitățile de etapă ale sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Prin Încheierea pronunțată la data de 10 ianuarie 2013 de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. x/2012, s-a admis cererea formulată de reclamanta A. având ca obiect suspendare executare act administrativ și s-a dispus suspendarea Ordinului nr. 398 din 10 august 2012 emis de Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate București, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Prin Încheierea pronunțată de Curtea de Apel Galați la data de 4 martie 2013 în Dosarul nr. x/2012, în baza art. XXIII alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 2/2013 s-a dispus înaintarea dosarului la Tribunalul Brăila, spre competentă soluționare.

Prin Sentința civilă nr. 2275 din 22 noiembrie 2013, Tribunalul Brăila a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența în favoarea Curții de Apel Galați, reținând că reclamanta nu este funcționar public și că actul a fost emis de o autoritate publică centrală.

Pe rolul Curții de apel Galați, dosarul a fost înregistrat cu nr. x/2013.

Prin Sentința nr. 126 din 23 mai 2014 pronunțată de Curtea de Apel Galați a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Președintele Casei Naționale de Sănătate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Consiliul de Administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Prin Decizia nr. 2821 din 22 septembrie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinței nr. 126 din 23 mai 2014 pronunțată de Curtea de Apel Galați și a fost casată această sentință, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de control judiciar a reținut că din examinarea considerentelor hotărârii rezultă că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la cererea de anulare Hotărârii nr. 8 din 23 iulie 2012 a Consiliului de administrație și nici cu privire la cererea de anulare a Ordinului nr. 305 din 24 iulie 2012, pe baza unei analize corespunzătoare a tuturor motivelor de nelegalitate invocate de către recurenta reclamantă.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr. x/2013* pe rolul Curții de apel Galați, iar prin Sentința nr. 31 din 10 februarie 2016 pronunțată în acest dosar a fost admisă în parte acțiunea reclamantei A. în contradictoriu cu pârâții Președintele Casei Naționale de Sănătate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Consiliul de Administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și s-a dispus anularea Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 8 din 23 iulie 2012, a Ordinului nr. 305 din 24 iulie 2012 și a Ordinului nr. 398 din 10 august 2012.

A fost obligată pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate să achite reclamantei drepturile bănești de care a fost lipsită în perioada cuprinsă de la data punerii în aplicare a Ordinului nr. 398/2012 și până la expirarea duratei mandatului de președinte-director general al CAS Brăila, respectiv 1 iunie 2014.

Au fost respinse cererile cererea privind reîncadrarea reclamantei în postul deținut și acordarea daunelor morale, ca nefondate.

A fost respinsă cererea privind suspendarea executării actelor administrative contestate ca fiind rămasă fără obiect.

Prin Decizia nr. 3688 din 21 decembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul declarat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva Sentinței nr. 31 din 10 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați, a fost casată sentința recurată, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, apreciind că instanța de rejudecare nu s-a conformat decât formal celor statuate prin decizia de casare, întrucât nu a făcut o analiză aprofundată a motivului de nelegalitate prin care reclamanta a susținut că nu a existat o modificare de substanță a indicatorilor de performanță, ci doar redenumiri, reașezări și detalieri ale indicatorilor stabiliți anterior, neexistând certitudinea unei modificări care să vizeze peste 50% din indicatorii inițiali (motiv invocat prin cererea inițială și dezvoltat prin completarea depusă la Dosarul nr. x/2012).

Astfel, instanța de fond s-a limitat la a constata că cei mai mulți indicatori sunt noi, așa că apare întemeiată susținerea referitoare la mărirea artificială a numărului acestora. Or, în raport cu numărul important al indicatorilor de performanță pentru funcția de președinte-director general al casei de asigurări județene (zeci de indicatori generali și specifici), era necesară efectuarea unei analize comparative (atât cantitative, cât și calitative) între indicatorii din forma anterioară și cei din forma ulterioară datei de 25 iulie 2012 a anexei 6 la Metodologia aprobată prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 15/2008. În lipsa unei asemenea analize, instanța de control judiciar nu poate exercita controlul judiciar, fiind în imposibilitate de a stabili, în absența oricăror criterii de cuantificare, dacă modificarea indicatorilor de performanță cu mai mult de 50% a fost reală sau pur formală - redenumiri și detalieri ale indicatorilor stabiliți anterior datei de 25 iulie 2012.

În acest context, Înalta Curte a apreciat că, deși instanța fondului a admis în parte acțiunea, în fapt aceasta nu a soluționat fondul cauzei, întrucât nu a analizat unul dintre argumente esențiale expuse de reclamantă în motivarea acțiunii, întemeindu-și soluția doar pe considerentul eronat al lipsei unui caz temeinic justificat de modificare a indicatorilor de performanță. Or, în raport cu principii fundamentale ale procesului civil (dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare), soluționarea fondului presupune elucidarea tuturor aspectelor esențiale ale raportului juridic dedus judecății, astfel cum acestea au fost relevate prin cererea de chemare în judecată.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr. x/2013** pe rolul Curții de Apel Galați.

Prin cererea depusă la data de 8 mai 2017, reclamanta și-a majorat cuantumul daunelor morale solicitate ca despăgubiri la suma de 300.000 RON, reclamanta reiterând motivele de nelegalitate expuse în cererea de chemare în judecată și completarea ulterioară.

Prin Sentința nr. 139 din 14 iunie 2017 s-a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Președintele Casei Naționale de Sănătate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Consiliul de Administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut situația de fapt potrivit căreia reclamanta a îndeplinit funcția de președinte director general al Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, fiind numită prin Ordinul nr. 515 din 1 iunie 2010 de președintele CNAS, în urma promovării concursului organizat în perioada 25 - 27 mai 2010.

Între părți s-a încheiat Contractul de management nr. 8 din 1 iunie 2010, în conformitate cu art. 288 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 și art. 33 alin. (2) din Statutul CNAS aprobat prin H.G. nr. 972/2006, modificat prin H.G. nr. 1586/2007, în art. 10 din contract fiind stabilite modalitățile de încetare a acestuia, la lit. e) fiind prevăzută încetarea contractului la modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță ce au stat la baza încheierii contractului.

Convenția încheiată între părți cuprinde și indicatorii de performanță generali și specifici enumerați prin Ordinul președintelui CNAS nr. 15/2008, modificat prin Ordinul nr. 982/2009, în care s-a stabilit și modelul contractului de management și anexa acestuia.

Prin Ordinul nr. 305/2012 privind modificarea Ordinului Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a posturilor de președinți-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanță, încheierea contractelor de management și evaluarea activității acestora, emis de Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, publicat în Monitorul Oficial nr. 512 din 25 iulie 2012, a fost modificată Anexa nr. 6 la metodologie, care reglementa indicatorii generali de management și indicatorii specifici de performanță pentru președinți-directori generali ai casei de asigurări de sănătate, fiind stabilit și un nou contract cadru de management și o anexă nouă a acestuia.

După emiterea Ordinului nr. 305/2012, președintele CNAS a emis Ordinul 398 din 10 august 2012, prin care a revocat mandatul acordat reclamantei pentru organizarea, conducerea și administrarea CAS Brăila, pentru modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță ce au stat la baza contractului.

Curtea de Apel a reamintit că, prin Decizia de casare nr. 3668 din 21 decembrie 2016 s-a statuat cu forță obligatorie, conform prevederilor art. 315 C. proc. civ., asupra caracterului nefondat al cererii reclamantei de anulare a Hotărârii Consiliului de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 8 din 23 iulie 2012 și a Ordinului președintelui CNAS nr. 305 din 24 iulie 2012 reținându-se că aceste acte administrative sunt legale, în raport cu criticile reclamantei. Totodată, s-a statuat în sensul că nu se poate reține nici nelegalitatea actului subsecvent - Ordinul nr. 398 din 10 august 2012 al Președintelui CNAS, în raport cu aceleași critici, dată fiind legalitatea actului inițial, aceste aspecte nemaiputând face obiectul unei noi analize a instanței în rejudecare.

De asemenea, Curtea de apel a reținut că prin aceeași decizie s-a statuat în sensul că nu se poate susține că cererea de chemare în judecată ar fi rămas fără obiect, atât timp cât actele atacate au produs efecte juridice față de reclamantă, ce sunt încă în ființă.

Totodată, a reținut că contractul de management încheiat între părți este un contract de mandat, cum s-a prevăzut expres în art. 2 pct. 1 din Convenția nr. 8/2010, fiindu-i aplicabile normele din această materie respectiv art. 1532 și următoarele din C. civ. de la 1864, având ca scop organizarea, conducerea și administrarea la nivel local a CAS Brăila, convenția are putere de lege între părțile contractante potrivit art. 969 din C. civ. de la 1864, sub imperiul căruia a fost încheiată, clauza prevăzută la art. 10 lit. e) ce vizează încetarea contractului la modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță produce efecte juridice și nu este afectată de nulitate, întrucât a fost stabilită prin acordul părților și a dreptului CNAS stipulat la art. 5 lit. a) pct. 3 în contract.

În condițiile în care părțile au convenit încetarea contractului de management pentru modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță, situație ce nu putea interveni decât prin modificarea Ordinului 15/2008, cu consecința stabilirii unui nou contract de management și a altor indicatori de performanță, cum s-a dispus prin Ordinul 305 din 24 iulie 2012, care a fost publicat în Monitorul Oficial 512/2012, emiterea ordinului contestat respectă principiul neretroactivității, întrucât nu s-a aplicat decât pentru viitor, neafectând drepturile și obligațiile părților exercitate, respectiv executate în baza contractului de management până la 25 iulie 2012.

Analizând motivul de nelegalitate a Ordinului nr. 398 din 10 august 2012 invocat de reclamantă, prin care aceasta a susținut că nu a existat o modificare de substanță a indicatorilor de performanță, ci doar redenumiri, reașezări și detalieri ale indicatorilor stabiliți anterior, neexistând certitudinea unei modificări care să vizeze peste 50% din indicatorii inițiali, conform celor dispuse prin decizia de casare, instanța a reținut următoarele:

Pentru verificarea îndeplinirii clauzei de încetare a contractului de management pentru modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță, ce au stat la baza încheierii acestuia, se impune a se realiza o analiza comparativă a indicatorilor de performanță ce erau reglementați de Ordinul nr. 15/2008 modificat prin Ordinul nr. 982/2009 și cei reglementați prin Ordinul nr. 305/2012.

Conform prevederilor anexei 6 la Ordinul nr. 15/2008 emis de Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, astfel cum a fost modificată prin Ordinul nr. 982/2009 (publicat în Monitorul Oficial nr. 868 din 14 decembrie 2009), erau reglementați un număr de 6 indicatori generali de management pentru președinte-director general al casei de asigurări de sănătate, iar la pct. B al aceleiași anexe erau prevăzuți 63 de indicatori de performanță specifici.

Conform notei la anexa 6B, indicatorii de performanță aveau o pondere egală de 0,85% în punctajul criteriului de apreciere utilizat pentru evaluare, cu excepția indicatorului nr. 1, care avea o pondere de 10% în punctajul criteriului de apreciere utilizat pentru evaluare, a indicatorilor nr. 2, 19, 33 și 58, care aveau o pondere de câte 5% și a indicatorului nr. 42, care avea o pondere de 20%.

Totodată, în conformitate cu art. 33 alin. (2) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin H.G. nr. 972/2006, cu modificările și completările ulterioare, contractul de management conține indicatori de performanță generali și specifici, are natură civilă și se supune regulilor generale referitoare la mandat, prevăzute de C. civ., iar modelul acestuia se avizează de Consiliul de administrație al CNAS.

De asemenea, conform art. 33 alin. (3) și (4) din actul normativ mai sus menționat, aprobarea și modificarea indicatorilor generali și specifici conținuți în contractul de management, precum și a metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de președinte-director general, se avizează de către Consiliul de Administrație al CNAS și se aprobă prin Ordin al Președintelui CNAS.

În acest sens, prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 8 din 23 iulie 2012, au fost avizați indicatorii pentru Directorul General al CNAS și Președinții - Directori Generali ai caselor de asigurări de sănătate, precum și metodologia privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de președinte-director general. Hotărârea Consiliului de Administrație a CNAS a avut la bază Referatul de aprobare nr. 2 din 17 iulie 2012 al Comitetului Director al CNAS.

Ulterior a fost adoptat Ordinul Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 305 din 24 iulie 2012 privind modificarea Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a posturilor de președinți-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanță, încheierea contractelor de management și evaluarea activității acestora, publicat în Monitorul Oficial al României partea I nr. 512 din 25 iulie 2012.

Prin acest act normativ au fost stabiliți noii indicatori de performantă generali și specifici pentru postul de președinte - director general, indicatori valabili pentru toate casele de asigurări de sănătate din România.

Prin ordinul nr. 305/2012 au fost redefiniți indicatorii generali de management, atât pentru directorul general al CNAS, cât și pentru președinții directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, fiind stabiliți 4 indicatori, după cum urmează: Capacitate managerială, Capacitatea de a obține cele mai bune rezultate cu resursele disponibile, Competența și răspundere decizională, Corectitudine și loialitate.

Fiecărui indicator general i s-a asociat un set de indicatori specifici, aplicați domeniilor de activitate de la nivelul CNAS, respectiv CAS, ceea ce reprezintă o modificare de concept managerial din punct de vedere calitativ.

Tot ca element de noutate, indicatorilor generali li se aplică ponderi în funcție de importanța și complexitatea structurii de indicatori specifici, cu corespondență obiectivă între CNAS și CAS.

Astfel, pentru președinții-directori generali s-au prevăzut următoarele: Indicatorul 1 - 25 % pondere și 11 indicatori specifici; Indicatorul 2 - 55% pondere și 35 indicatori specifici; Indicatorul 3 - 15% pondere și 2 indicatori specifici; Indicatorul 4 - 5% pondere și 5 indicatori specifici.

Acest proces de revizuire radicală și integrare a indicatorilor generali și specifici pentru CNAS și CAS, creează premisele unei activități eficace de monitorizare și control la nivelul întregului sistem de asigurări sociale de sănătate.

Astfel cum rezultă din Referatul de aprobare nr. 2 din 17 iulie 2012 al Comitetului Director al CNAS și anexa la acesta, coroborate cu înscrisurile depuse de pârâtă la dosar la Dosar nr. x/2012, prin Ordinul nr. 305/2012 au fost reglementați 37 de indicatori noi pentru președinte-director general al casei de asigurări de sănătate, față de cei reglementați prin Ordinul nr. 982/2009, iar 44 dintre indicatorii vechi au fost eliminați.

Totodată, s-a reținut că prin Ordinul nr. 305/2012 au fost reglementați 53 de indicatori specifici, din care 33 de indicatori sunt noi, 17 indicatori au fost preluați nemodificați din Ordinul nr. 982/2009, iar un număr de 3 indicatori au fost preluați din Ordinul nr. 982/2009 și modificați.

În concluzie, s-a reținut că indicatorii de performanță prevăzuți în Ordinul nr. 982/2009 au fost modificați în proporție de peste 50%.

Conform referatului de aprobare nr. 2 din 17 iulie 2012 al Comitetului Director al CNAS modificarea indicatorilor de performanță pentru directorul general al CNAS și pentru președinții directori generali ai caselor de asigurări de sănătate a fost determinată de necesitatea întăririi responsabilității manageriale la nivel executiv central (director general al CNAS) și mai ales la nivel local (CAS) raportat la regulile generale referitoare la mandat prevăzute de C. civ. și raportat la cerințele de etapă care definesc sistemul de asigurări sociale de sănătate din punct de vedere al proiectelor, priorităților și modificărilor legislative corelative: asigurarea respectării termenelor de raportare de către unitățile sanitare cu paturi, farmaciile cu circuit deschis și centrele de dializă care au obligația raportării consumului de medicamente, în vederea stabilirii contribuției trimestriale datorate de deținătorii de autorizație de punere pe piață (clawback), sistemul prescripției electronice, dosarul electronic al pacientului, sistemul național al cardului național de asigurări de sănătate.

S-a menționat faptul că contextul legislativ actual, proiectele aflate în derulare la nivelul sistemului și concluziile punctuale rezultate la întâlnirea de lucru cu președinții-directori generali, au determinat necesitatea redefinirii conceptului indicator general - indicator specific cu transpunerea în acesta a obiectivelor asumate prin contractul de management. În actuala etapă de dezvoltare a sistemului de asigurări sociale de sănătate, raportat la Programul de guvernare 2012, este nevoie de întărirea capacității de a gestiona problemele la nivelul CNAS/CAS identificând și implementând soluții concrete, cerință care poate fi îndeplinită prin definirea clară și asigurarea corespondenței directe între obiective și indicatorii integrați.

Modificările legislative aduse prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 305 din 24 iulie 2012 au constat în modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță specifici, precum și a ponderii indicatorilor specifici, în funcție de necesitățile de etapă ale sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Măsurile dispuse prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 305 din 24 iulie 2012 vizează reorganizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivelul conducerii instituțiilor care administrează acest sistem, respectiv privesc eficientizarea acestora prin stabilirea unor raporturi care să permită o apreciere obiectivă și calitativă asupra activității lor.

Reorganizarea activității caselor de asigurări de sănătate din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România este o prerogativă care aparține Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și este dată prin art. 266 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, potrivit căruia, principalul obiect de activitate al acestei instituții este asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate.

În conformitate cu art. 5 lit. A), pct. 3 din contractul de management, astfel cum acesta este reglementat în Ordinul Președintelui CNAS nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, instituția pârâtă are dreptul să aprobe modificarea indicatorilor de management.

Potrivit dispozițiilor art. 278 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și ale art. 12 alin. (2) pct. 1 din Statutul CNAS, aprobat prin H.G. nr. 972/2006, principalul rol al consiliului de administrație al CNAS este de a elabora și a realiza strategia națională în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.

Prin armonizarea indicatorilor de performanță CNAS/CAS se creează premisele unei activități eficace de monitorizare și control în timp real a sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Conform prevederilor art. 33 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin H.G. nr. 972/2006, mandatul președintelui-director general al casei de asigurări de sănătate încetează, printre altele, la modificarea cu peste 50% a indicatorilor de performanță care au stat la baza încheierii contractului.

Din modul de formulare a textului legal mai sus menționat se poate observa că legiuitorul nu a făcut referire la ponderea pe care indicatorii de performanță o au în punctajul criteriului de apreciere utilizat pentru evaluare.

În consecință, instanța a apreciat că acest caz de încetare a mandatului președintelui-director general al casei de asigurări de sănătate vizează modificarea a mai mult de jumătate din indicatorii de performanță ce au stat la baza încheierii contractului de management.

Astfel cum rezultă din cele de mai sus, prin Ordinul nr. 305/2012 nu a fost mărit numărul de indicatori de performanță, fiind reglementat un număr mai mic de indicatori specifici (53), față de 64 de indicatori specifici, cât erau prevăzuți prin Ordinul nr. 982/2009.

Așadar, Curtea a apreciat că nu pot fi reținute susținerile reclamantei potrivit cărora ar fi avut loc o mărire artificială a numărului indicatorilor de performanță.

Pe de altă parte, susținerea reclamantei în sensul că unele dintre criteriile de performanță nu își au rațiunea de a fi cuprinși în acești indicatori, deoarece oricum reprezintă obligații de serviciu ale președintelui-director general al casei de asigurări de sănătate, sunt lipsite de relevanță în verificarea îndeplinirii clauzei de încetare a mandatul președintelui-director general al casei de asigurări de sănătate ce face obiectul analizei de față.

Aceasta întrucât, pe de o parte, stabilirea criteriilor de performanță este o prerogativă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, iar pe de altă parte, este firesc ca indicatorii de performanță să fie în legătură cu obligații din contractul de management, câtă vreme acești indicatori sunt prevăzuți în vederea evaluării mandatului președintelui-director general al casei de asigurări de sănătate.

Instanța de fond a mai reținut că norma legală menționată nu cuprinde o condiționare a modificării indicatorilor de performanță de o modificare a atribuțiilor casei de asigurări de sănătate.

Pe de altă parte, a apreciat ca fiind nefondate și criticile reclamantei prin care se susține că ar fi vorba despre redenumiri, reașezări și detalieri ale indicatorilor anteriori, întrucât indicatorii vechi preluați fără modificări sau cu modificări sunt evidențiați clar de către pârâtă în documentația ce a stat la baza aprobării Ordinului nr. 305/2012. În ce privește indicatorii noi, instanța de fond a reținut că terminologia folosită este una specifică domeniului asigurărilor sociale de sănătate, însă reclamanta nu a indicat niciunul dintre acești indicatori ca având corespondent în indicatorii vechi reglementați prin Ordinul nr. 982/2009.

Prin completarea la acțiune depusă la Dosar nr. x/2012 reclamanta a susținut că nu este vorba despre o modificare cu mai mult de 50% a indicatorilor inițiali deoarece ponderea fiecăruia dintre indicatorii generali stabiliți prin Ordinul nr. 305/2012 ar fi aleasă aleatoriu și nu se cunoaște cât reprezintă fiecare indicator specific din total pondere.

Totodată, reclamanta a criticat includerea printre indicatorii de performanță pentru președintele-director general al casei de asigurări de sănătate a indicatorilor specifici nr. 1, 3, 4, 5, asociați indicatorului general nr. 1, susținând că aspectele respective sunt legate de atribuții ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

A mai susținut că indicatorul specific nr. 6 vizează o problemă care nu era tranșată (taxa clawback), iar indicatorii specifici 7 - 11 sunt formulați în mod eronat.

Reclamanta a mai arătat că indicatorii specifici nr. 30 și 32 asociați indicatorului general nr. 2 sunt eronați, întrucât nu rezultă cum se poate evalua informarea parțială, iar la indicatorul specific nr. 32 termenul de informare este folosit eronat, deoarece se lucrează într-un sistem informatic integrat, iar medicii aflați în contract sunt pe o listă validată de sistem în urma contractelor introduse.

Reclamanta a mai formulat critici pe indicatorul specific nr. 1 asociat indicatorului general nr. 3, arătând că evaluarea pe acest indicator este imposibilă în mod real și obiectiv, deoarece machetele pentru o perioadă de raportare pot fi chiar mii.

În ceea ce privește indicatorii specifici 1, 2 și 5, asociați indicatorului general 4, reclamanta a arătat că indicatorii corecți ar fi cei anteriori prevăzuți la pct. 38 a și 38 b, că indicatorul specific nr. 2 încalcă principiul liberei concurențe, iar modul de notare la indicatorul nr. 5 este deficitar, întrucât nu rezultă cum se evaluează afișarea parțială.

Instanța de fond a apreciat toate aceste critici ca fiind nefondate având în vedere faptul că prerogativa stabilirii indicatorilor generali și specifici pentru directorul general al CNAS și pentru președinții-directori generali ai casei de asigurări de sănătate aparține Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, iar la stabilirea indicatorilor și a ponderii acestora au fost avute în vedere, astfel cum s-a arătat mai sus, cerințele de etapă care definesc sistemul de asigurări sociale de sănătate din punct de vedere al proiectelor, priorităților și modificărilor legislative corelative, precum și asocierea acestora cu obiectivele din contractul de management.

Pe de altă parte, faptul că referitor la unele dintre aspectele vizate de indicatorii de performanță are atribuții și Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu este de natură a determina nelegalitatea reglementării indicatorului respectiv, întrucât, în mod evident evaluarea se raportează la îndeplinirea atribuțiilor ce revin casei de asigurări de sănătate pe segmentul respectiv.

Modalitatea de evaluare reglementată pentru indicatorii evidențiați de reclamantă reprezintă un aspect care nu prezintă relevanță din perspectiva analizei de față, care vizează verificarea modificării cu peste 50% a indicatorilor de performanță ce au stat la baza contractului de management încheiat între părți.

II. Recursul

Împotriva Sentinței nr. 139 din 14 iunie 2017 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A., solicitând modificarea în tot a sentinței atacate, iar în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost modificată.

În drept, recurenta reclamantă a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., iar în dezvoltarea acestora a arătat următoarele:

Revocarea mandatului său s-a dispus în perioada de suspendare a contractului de management datorita incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii. La data transmiterii actului administrativ prin fax la CAS Brăila se afla în concediu medical, cu începere din data de 20 iulie 2012, așa cum rezultă din certificatul medical seria x nr. x. Astfel, deși contractul de management este un act civil, la art. 4 pct. 5 și 6 din acesta sunt prevăzute drepturile mandatarului la egalitate de șanse și tratament și dreptul la securitate și sănătate în muncă, iar faptul că reclamanta se afla în concediu medical, aspect dovedit prin înscrisurile depuse la dosar, face ca ordinul de revocare a mandatului de președinte-director general al CAS Brăila să fie nelegal și supus revocării.

Sentința atacată este nelegală și netemeinică, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor capetele de cerere și nici nu a efectuat analiza comparativă a indicatorilor generali și specifici, solicitată de către I.C.C.J. prin Decizia nr. 3668/2016. S-a limitat la a copia parțial Sentința civilă nr. 126/2014 pronunțată în Dosar nr. x/2013 și parțial susținerile pârâtei. În acest sens, textele copiate ad literam sunt cele marcate în documentele anexă nr. 1 și doi la prezentul recurs. Acesta permite presupunerea că motivarea a fost realizată de către domnul Președinte B. și nu de doamna președinte C.

Lipsește cu desăvârșire, din conținutul motivării, analiza comparativă, cu atât mai mult cu cât la dosar nu există indicatorii generali și specifici vechi. Prin urmare nici sentința pronunțată nu face referire la conținutul lor, ci se mărginește sa copieze niște date din alte documente.

În primul rând, trebuie menționat faptul ca Ordinul nr. 982/2009 nu conține indicatori generali ci doar specifici. Numărul acestora este de 65 de indicatori specifici și nu 63 așa cum greșit se menționează în hotărârea atacată la fila x alin. (5) (probabil s-a efectuat o copiere a textului din apărările paratelor considerând a fi fost corecte și complete).

Deși se vorbește despre 6 indicatori generali pentru funcția de președinte director-general, aceștia nu se regăsesc în Ordinul nr. 982/2009, fiind probabil menținuți în Ordinul nr. 15/2008 - inițial, așa cum s-a întâmplat și cu alți indicatori.

La fila x alin. (6) din sentință se copiază din apărările pârâtelor, fără a se analiza susținerile reclamantei, și se menționează ponderea unor indicatori individuali fără a exista o dovadă la dosar în acest sens. Pârâtele nu au depus documente care să susțină aceste aspecte ci doar au afirmat niște aspecte nesusținute cu dovezi.

Instanța copiază și următoarele alineate tot din apărările pârâtelor, fără a face analiza actului normativ invocat, și anume H.G. nr. 972/2006, măcar domnul Președinte B. în sentința pronunțată la fila nr. x recunoaște că s-a raportat la analiza comparativă făcut de pârâte și nu a realizat o analiză proprie.

Din dispozițiile art. 33 rezultă clar că este vorba despre o precizare legală care să indice caracterul civil al contractului de management și nicidecum de o lămurire procedurală privind aprobarea indicatorilor sau modalitatea de concurs.

În aceste condiții este firesc ca instanța să ajungă la concluzii greșite și să pronunțe hotărâri nelegale.

Alte fraze copiate din apărările pârâtelor este" Tot ca element de noutate, indicatorilor generali li se aplică ponderi în funcție de importanța și complexitatea structurii indicatorilor ...", "acest proces de revizuire radical și integrare a indicatorilor generali și specifici pentru CNAS și CAS, creează premisele unei activități eficace de monitorizare și control la nivelul întregului sistem ...", aproape toată pagina nr. 7 și pagina 88 din sentința atacată este copiată din apărările pârâtelor fără ca instanța să-și expună punctul propriu de vedere. Astfel, se reține la alin. (8) de la fila x faptul că "există 37 de indicatori noi reglementați pentru președinte director-general al CAS", dar această susținere este falsă deoarece nu se indică care sunt aceștia și nu s-a realizat o analiză comparativă cu vechii indicatori.

Contractul este legea părților, susține sentința atacată, dar tot atât de adevărat este și faptul că o clauză pur potestativă este nulă, însă instanța nu a analizat această apărare de fond și nu s-a pronunțat asupra ei.

Instanța nu s-a pronunțat nici asupra aspectului legat de restituirea salariilor.

Modificare indicatorilor a fost realizată artificial fără suport real și doar cu dorința de a înceta contractele de management, conform dovezilor prezentate.

Instanța mai reține greșit faptul că "norma legală nu cuprinde o condiționare a modificărilor indicatorilor de performanță de o modificare a atribuțiilor casei ...", iar în acest context instanța recunoaște că s-a realizat o modificare a indicatorilor în mod abuziv, de aceea se și prevedea ca modificarea să intervină în cazuri temeinic justificate pentru a proteja președinții directori generali de abuzul Președintelui CNAS. În opinia primei instanțe, Președintele CNAS poate să facă ce dorește dacă i-a numit pe președinții de CAS, în acest context și Președintele României poate să revoce din funcție judecătorii pentru că el i-a numit (evident teorie aberantă și exagerată).

Instanța, copiind textual apărările pârâtelor vorbește și despre "cerințele de etapă" fără a explica care sunt acestea și ce semnifică ele.

Instanța a susținut faptul că reclamanta nu a arătat care sunt indicatorii vechi rămași în cei noi, copiind susținerile pârâtelor, deși recunoaște faptul că sunt folosiți termeni specifici probabil că nu-i înțelege.

Prin analiza comparativă a indicatorilor, reclamanta-recurentă arată:

Indicatorii de la 1 la 18, 23 - 24 din Ordinul nr. 982/2009, care se referă la procentul de realizare a unor plăți anuale și trimestriale, având ca obiectiv verificarea faptului că la finalul lunii să nu mai existe nici un ban în cont din cei repartizați de CNAS pentru servicii medicale, adică "utilizarea disponibilului în cont la finele perioadei de raportare din deschiderile de credite efectuate" sunt corespunzători indicatorului 2 din noul Ordin nr. 305/2012, care vizează monitorizarea disponibilului în cont neutilizat la finele perioadei de raportare din deschiderile de credite efectuate.

Perioada de raportare se referă la perioada în care furnizorii de servicii medicale anunță CAS despre serviciile prestate, iar deschiderile de credite înseamnă sumele alocate pentru serviciile medicale. Aceste perioade și deschideri de credite se pot realiza și cu privire la concedii medicale, servicii prestate în state UE etc.

Dacă rămâne instituția cu bani în cont, înseamnă că solicitările efectuate nu sunt reale și s-a cerut mai mult decât era justificat, în realitate acest lucru este greu de realizat atâta vreme cât totul este informatizat iar la CAS BRĂILA funcționează SIUI și ER-P.

În consecință, s-au făcut din 20 de indicatori unul singur, consecințele fiind aceleași, toți acești indicatori vizează efectuarea plăților către furnizori de servicii, personal, asigurați pentru concedii medicale, funcționarea CAS etc., între indicatorii care vizează realizare plăților și cea de monitorizare a realizării plăților neexistând diferență.

Indicatorii 33 și 34 din Ordinul nr. 982/2009 - modalitatea de contractare de servicii medicale respectă prevederile contractului-cadru și ale normelor de aplicare a acestuia, respectiv a termenului de finalizare a procesului de contractare au fost transformați în indicatorul specific nr. 3 în cadrul Ordinului nr. 305/2012, monitorizare procesului de contractare, fiind punctate tot activităților de respectare/nerespectare a termenului de finalizare a procesului de contractare.

Recurenta-reclamantă arată că, deși este nou, indicatorul specific nr. 1 din Ordinul nr. 305/2012 se referă la monitorizarea plăților restante peste 90 de zile de la termenul de scadență la sfârșitul perioadei de raportare, din care: - fără plăți restante - 5 puncte; - existența plăților restante peste 90 de zile de la termenul de scadență - 0 puncte. este abuziv și aberant, întrucât nu se poate imputa președintelui CAS lipsa de bani pentru efectuarea plăților serviciilor medicale sau concediilor medicale, deoarece CAS cere bani la CNAS și plătește doar dacă CNAS îi trimite bani. În aceste condiții, neplata restanțelor este imputabilă CNAS și nu CAS.

Recurenta susține că este nou și Indicatorul nr. 4 din Ordinul nr. 305/2012, privitor la monitorizarea organizării cadrului de implementare și sistemului prescrierii electronice prin monitorizarea organizării întâlnirilor cu medicii prescriptori și furnizorii de medicamente pentru informarea acestora cu privire la utilizarea soluției informatice și monitorizarea asigurării că până la 31 decembrie 2012 medicii prescriptori utilizează prescripția medicală electronică; însă arată că acest sistem a fost introdus în perioada anului 2013, astfel că acest indicator nu trebuia introdus în 2012.

Formatul exclusiv electronic a început teoretic la 1 ianuarie 2013, practic a durat ceva mai mult timp.

Recurenta admite că este nou și indicatorul nr. 5 din Ordinul nr. 305/2012 - monitorizarea organizării cadrului de implementare a sistemului național al cardului național de asigurări sociale de sănătate, prin distribuirea acestuia în termenul stabilit de către CNAS, sub aspectul faptului că până în anul 2012 nu a existat această noțiune. Consideră însă că acest indicator a fost introdus prematur, pentru a crea impresia modificării substanțiale a indicatorilor, cu consecința destituirii președinților directori-generali, având în vedere faptul că s-a început emiterea cardurilor în septembrie 2014, astfel că în perioada 2012 - 2014 CAS nu a avut proceduri sau activități de realizat în acest domeniu.

Indicatorul nr. 6 din Ordinul nr. 305/2012 - monitorizarea asigurării respectării termenelor de raportare de către unitățile sanitare cu paturi, farmaciile cu circuit deschis și centrele de dializă care au obligația raportării consumului de medicamente, în vederea stabilirii contribuției (...) corespunde indicatorului 36 din Ordinul nr. 982/2009 - corectitudinea situațiilor transmise referitoare la activitatea desfășurată de furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, pe baza contractelor încheiate de casa de asigurări de sănătate cu aceștia.

Față de modul de reformulare a acestui indicator, recurenta-reclamantă arată că datele solicitate de către CNAS sunt cele privind raportarea de servicii medicale de către furnizori, farmacii, spitale (unități sanitare cu paturi etc). Astfel apreciază că termenele de raportare practic nu necesita monitorizare deoarece se introduc în SIUI și după perioada de raportare ele nu mai pot fi descărcate. Introducerea aceluiași indicator 36 sub altă formă nu înseamnă că a apărut un indicator nou, ci doar că i s-a dat altă formă pentru a putea atinge nereal procentul de 50%. CNAS se bazează pe faptul ca judecătorii nu cunosc sistemul informatic al sistemului de sănătate atât de bine încât să realizeze ce presupun acești indicatori, care conțin același rezultat dar cu alte cuvinte.

Cu referire la indicatorii nr. 7 - 11 din Ordinul nr. 305/2012, care au ca obiectiv monitorizarea planificării acțiunii de control cel puțin o dată la 3 ani în asistența medicală primară, în asistența medicală ambulatorie de specialitate clinică în asistența medicală ambulatorie de specialitate paraclinică în asistența medicală spitalicească și monitorizarea planificării acțiunii de control cel puțin o dată la 3 ani pentru furnizorii de medicamente cu sau fără contribuție personală, recurenta reclamantă susține că nici aceștia nu sunt noi. Aceștia corespund indicatorilor 57 și 58 din Ordinul nr. 982/2009, care vizează adaptarea obiectivelor, organizarea și planificarea activității de control în funcție de raportul între numărul de controale neplanificate față de cele planificate, gradul de realizare a planului de control, respectiv eficacitatea și monitorizarea performanțelor activității de control, având la bază gradul de implementare a măsurilor dispuse în urma acțiunii de control și gradul de recuperare a sumelor constatate și stabilite ca fiind sume încasate necuvenit din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

În acest context, recurenta-reclamantă precizează că activitatea de control în cadrul CAS era reglementată de Ordinul nr. 610/2011 și prevedea ca acțiunea de control la furnizorii de servicii medicale sa fie realizata o data la 3 ani cel mai târziu, justificat de termenul general de prescripție de 3 ani.

Prin urmare, fiind vorba de o obligație legală care exista și în baza vechilor indicatori, "planificarea activității de control" presupunea controale efectuate în baza planului anual aprobat de CNAS condiția celor 3 ani era îndeplinită. Consideră că rearanjarea în pagina a acestor indicatori s-a realizat doar pentru a se încadra, aparent, în procentul de 50%. În consecință, arată că acești indicatori nu sunt noi.

Cu referire la indicatorii nr. 21 și 22, prin care se face vorbire despre fidelizarea personalului, recurenta-reclamantă a arătat că acele stimulente au fost desființate prin măsuri legislative, deci ele nu mai existau în Ordinul nr. 305/2012 publicat în monitor, așa încât ori s-a aprobat altceva decât s-a publicat ori s-a comunicat greșit instanței de judecata.

În ceea ce privește indicatorul nr. 23 - monitorizarea ponderii formularelor europene, solicitărilor pentru acordarea de prevedere bugetară, cererilor pentru efectuarea plăților externe returnate de CNAS din totalul celor emise, ca urmare a completării defectuoase a acestora, datorită nerespectării dispozițiilor legale în vigoare recurenta reclamantă a arătat că acesta corespunde cu indicatorii 45, 46, 48, 49, 50, și 51 prin care sunt punctate, în funcție de anumite cote procentuale sau termene, numărul formularelor emise corect în aplicarea documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății la care România este parte, utilizarea aplicațiilor informatice privind muncitorii migranți și a celei privind eliberarea cardului; numărul cererilor de decontare servicii medicale acordate pe teritoriul statelor membre UE soluționate față de numărul total de solicitări; numărul solicitărilor pentru acordarea de prevedere bugetară returnate de la CNAS ca urmare a completării defectuoase a acestora, datorită nerespectării dispozițiilor legale în vigoare; termenul de transmitere a solicitărilor pentru acordarea de prevedere bugetară pentru cererile depuse de asigurați (documentație completă, inclusiv corespondenta cu organismele de legătură); termenul de răspuns la solicitările instituțiilor competente și/sau a organismelor de legătură.

Procedura privind formularele europene pentru cetățenii români care beneficiază de servicii medicale în străinătate nu s-a modificat de la înființare și până în prezent, modificarea așezării în pagină a indicatorilor așa ziși noi au fost realizați doar cu scopul atingerii procentului de 50% fără însă a fi indicatori noi.

Indicatorul 25 din Ordinul nr. 305/2012 - monitorizarea numărului de litigii în care au fost pronunțate hotărâri definitive și irevocabile cu asigurații/furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, ca urmare a neprimirii unui răspuns din partea CAS în termenul legal, are corespondent în indicatorul nr. 53 din Ordinul nr. 982/2009, iar indicatorul 26 în indicatorul nr. 52 din același ordin.

Indicatorii nr. 27 și 28 din Ordinul nr. 305/2012 - utilizarea eficientă a patrimoniului cu privire la echipamentele IT, raportat la numărul de sesizări primite trimestrial de către CNAS din partea furnizorilor; nivelul de implicare în implementarea sistemelor informatice naționale coincid cu indicatorii 42- număr de module SIUI-ERP aflate în producție la nivelul CAS și 43 - gradul de implicare în implementarea, integrarea și operarea SIUI-ERP.

Precizează că la acea dată programe informatice naționale erau doar SIUI și ERP. Prescripția electronica a apărut 2013 - 2014 iar cardul teoretic în 2015.

Indicatorul nr. 29 din Ordinul nr. 305/2012 - respectarea obligațiilor legale cu privire la politicile de securitate și confidențialitate a datelor au corespondent în Ordinul nr. 982/2009 în indicatorul 44 - care punctează gradul de implicare privind politicile de securitate a datelor.

În acest sens, există și legea privind operatorii de date cu caracter personal pe care toți angajații CAS trebuie să o respecte. Introducerea cuvântului confidențialitate în conținutul indicatorului nu constituie o modificare a acestuia, prin urmare, acesta nu este indicator nou.

Indicatorii nr. 30 și 31 din Ordinul nr. 305/2012 - respectarea obligației CAS de a asigura informarea asiguraților conform prevederilor legale - monitorizare totală sau parțială; gradul de satisfacție a asiguraților pe baza chestionarului de evaluare, au corespondent în Ordinul nr. 982/2009 în indicatorii nr. 28, 29 și 30, care punctează, în funcție de anumite cote procentuale, gradul de acces al asiguraților la informațiile de interes public specifice CAS, gradul de asigurare a transparenței decizionale la nivelul CAS pentru creșterea nivelului de responsabilitate față de asigurați, gradul de satisfacție a asiguraților pe baza chestionarului de evaluare aprobat prin ordinul CNAS.

Indicatorul nr. 32 din Ordinul nr. 305/2012 - informarea furnizorilor de medicamente cu privire la medicii care nu mai sunt în relație contractuală cu CAS corespunde cu indicatorul nr. 32 din vechiul ordin.

Indicatorul nr. 33 din Ordinul nr. 305/2012 - respectarea termenelor de raportare a situațiilor privind activitatea desfășurată de furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, pe baza contractelor încheiate de CAS cu aceștia - monitorizare/monitorizare parțială corespunde cu indicatorii nr. 35 și 36