ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3577/2011

Ședința publică de la 10 noiembrie 2011 Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin decizia nr. 378 din 27 ianuarie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a admis recursul declarat de pârâta SC I.D. & C. SA Voluntari împotriva deciziei comerciale nr. 121 din 22 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. A fost modificată în parte decizia recurată în sensul că a fost respins apelul declarat de reclamantul P.D., au fost menținute restul dispozițiilor recurate și a fost obligat intimatul reclamant P.D. la 3554,13 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâta SC I.D. & C. SA Voluntari.

Împotriva acestei decizii P.D. a formulat contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ. În argumentarea acestui motiv contestatorul a susținut că din eroare în motivarea deciziei s-a reținut că a solicitat obligarea pârâtei la predarea suprafețelor de 13,5 mp lipsă și, respectiv 83 mp imposibil de utilizat datorită gradului mare al pantei, pentru prima dată prin motivele de apel. De asemenea, din eroare a fost admis motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., având în vedere că, încă din motivarea cererii de chemare în judecată a arătat că principalul motiv pentru care s-a adresat justiției îl reprezintă împrejurarea că în zona dinspre Balta Pipera, o suprafață de 83 mp de teren pe care pârâta dorește să i-o predea, nu poate fi folosită având o înclinare între 36,564 și 37,226 grade centesimale.

Totodată, susține contestatorul, dezlegarea dată motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este rezultatul unei greșeli materiale, întrucât este fără putință de tăgadă că există cel puțin o clauză „îndoioasă” în contractul de execuție construcție cu plata în rate nr. 211 din 31 august 2008, respectiv art. 2.1 coroborat cu planul de sistematizare anexat, atâta timp cât nu rezultă cu claritate dacă terenul în suprafață de 584,5 mp ce urmează a fi predat este plan sau nu, prevedere ce nu a fost reținută de către Înalta Curte dintr-o regretabilă greșeală materială. Pentru aceste motive a solicitat admiterea contestației în anulare, desființarea deciziei contestate și rejudecând recursul să se respingă ca nefondat.

Contestația în anulare este nefondată. Contestația în anulare va fi respinsă pentru următoarele considerente: Temeiul contestației este art. 318 C. proc. civ. potrivit căreia: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificarea sau de casare”. Având în vedere caracterul de excepție al textului mai sus enunțat care rezultă din formularea „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare…” analiza susținerilor privind existența unei „greșeli materiale” presupune o interpretare restrictivă în sensul că trebuie avute în vedere numai acele greșeli materiale care au caracter procedural și care au dus în mod necesar la pronunțarea unei soluții eronate.

În alte cuvinte, pentru a putea fi admisă o contestație în anulare îndreptată împotriva deciziei pronunțată de o instanță de recurs, este necesar ca eroarea materială gravă, invocată de parte, să privească o problemă de procedură. O atare eroare trebuie să fie în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, pentru verificarea căreia să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor. În contextul precizat se constată că motivele evocate care vizează aprecierea și interpretarea înscrisurilor care au stat la baza determinării situației de fapt și a aplicării legii, contestatorul a criticat decizia instanței de recurs pe alte chestiuni decât cele procedurale.

Întreaga argumentare a contestației duce cu evidență la concluzia că se tinde la reformarea soluției, printr-o rediscutare a contractului de execuție construcție cu plata în rate nr. 211 din 31 august 2004. Or, această cale de atac – contestația în anulare – tinde la anularea unei hotărâri pronunțată în recurs nu pentru că judecata nu a fost bine făcută, ci pentru motivele expres prevăzute de lege. Faptul că argumentarea instanței de recurs nu este însușită de către contestator, nu constituie motiv întemeiat pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ. În realitate, contestatorul nu a avut în vedere faptul că se află într-o cale extraordinară de atac și că motivele pentru exercitarea acesteia sunt de strictă interpretare.

Așadar, reanalizarea contractului de execuție construcție cu plata în rate nr. 211 din 31 august 2004 nu poate fi făcută în această cale de atac de retractare. În consecință, având în vedere că nu au fost săvârșite greșeli materiale cu caracter procedural, privind aspecte formale ale judecății, contestația în anulare va fi respinsă. Potrivit dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., contestatorul P.D. va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată conform dispozitivului. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul P.D. împotriva deciziei nr. 378 din 27 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială. Obligă contestatorul P.D. la plata sumei de 2480 lei cheltuieli de judecată către intimata SC I.D. & C. SA. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2011.