ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1094/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să de dispună în principal, anularea Deciziei nr. 102/25.03.2016, privind soluționarea contestației formulate de către Unitatea administrativ Teritorială Municipiul Ploiești, județul Prahova, înregistrată la sediul M.D.R.A.P. sub nr. x/03.03.2016; "Informare privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 7" (nr. de înregistrare x/12.02.2016 la Direcția Autorizare Programe) prin care s-a efectuat autorizarea Cererii de Rambursare nr. x în valoare totală autorizată de 92.557,30 RON și TVA în valoare de 22.053,58 RON aferentă Contractului de finanțare pentru proiectul "Schimbare Destinație din cazarmă în cămin de bătrâni, recompartimentare interioară".

De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtei la plata diferențelor neachitate în conformitate cu Cererea de rambursare nr. x în cadrul proiectului mai sus menționat.

În subsidiar, s-a solicitat anularea Deciziei nr. 102/25.03.2016, privind soluționarea contestației formulate de către Unitatea administrativ Teritorială Municipiul Ploiești, județul Prahova, înregistrată la sediul M.D.R.A.P. sub nr. x/03.03.2016 și obligarea pârâtei la emiterea unei Decizii privind soluționarea, pe fond, a contestației mai sus menționate.

Prin Sentința civilă nr. 2490 din 5 septembrie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității, a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial, a anulat Decizia de soluționare a contestației nr. 102/25.03.2016 și a obligat pârâta să emită o nouă decizie de soluționare a contestației administrative formulată de reclamant în termen legal.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta Autoritatea Națională pentru Calificări, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului se arată că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, în parte, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurenta arată că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a primit spre soluționare contestația administrativă formulată de UAT Municipiul Ploiești împotriva Informării nr. 87964/12.02.2016 privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x emisă de minister, proiect cod SMIS 18105, cu titlul "Schimbare destinație din cazarmă în cămin de bătrâni, recompartimentare interioară", prin care s-a solicitat admiterea contestației și anularea actului administrativ "Informare privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 7".

Prin Informarea nr. x/12.02.2016 privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare (CR) nr. 7, s-a comunicat intimatei-reclamante faptul că s-a aplicat o reducere procentuală de 5% din facturile SC A. SRL.

Prin Informarea nr. x/10.06.2015 s-a aplicat o reducere procentuală de 5% conform Notei de neconformitate nr. x/05.06.2015 (notă atașată informării). Actele anterior menționate au fost comunicate UAT Municipiul Ploiești prin fax la data de 11.06.2015.

Având în vedere că UAT Municipiul Ploiești i s-a comunicat Informarea nr. x/10.06.2015 și Nota de neconformitate nr. x/05.06.2015 în data de 11.06.2015, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, termenul de 30 de zile a început să curgă de la data de 12.06.2015 și s-a împlinit în data de 12.07.2015.

Termenul de 30 de zile pentru formularea și depunerea contestației se împlinea în data de 12.07.2015, zi în care serviciul era suspendat (duminica), astfel că UAT Municipiul Ploiești avea ca termen limită pentru depunerea contestației data de 13.07.2015.

Contestația administrativă a UAT Municipiul Ploiești a fost înregistrată la sediul MDRAP cu nr. 23303/03.03.2016, deci, în mod corect, prin decizia MDRAP nr. 102/25.03.2016 a fost respinsă contestația administrativă a reclamantei ca fiind tardiv formulată.

Pe de altă parte, recurenta precizează faptul că reducerea procentuală de 5% aplicată inițial prin Informarea nr. x/10.06.2015 conform Notei de neconformitate nr. x/05.06.2015, comunicate UAT Municipiul Ploiești prin fax la data de 11.06.2015, se menține și pentru următoarele cereri de rambursare, până la recuperarea integrală a cuantumului reducerii, întrucât rambursarea integrală a valorii contractului se face pe bază de facturi emise pe parcursul executării contractului.

Astfel, recuperarea a 5% din valoarea totală a contractului afectat de neregulă, se realizează prin recuperarea a 5% din valoarea fiecărei facturi trimise spre rambursare în ceea ce privește executarea respectivului contract.

Abaterile au fost identificate și sancționate o singură dată, iar reducerile aplicate cererilor de rambursare ulterioare reprezintă doar executarea/recuperarea sumelor aferente sancțiunii, sens în care reținerea de 5% din valoarea facturilor prezentate spre decontare la Cererea de rambursare nr. x, reprezintă doar o măsura de executare a reducerii aplicate anterior.

În consecință, prin Informarea nr. x/12.02.2016 s-a dispus o măsură de executare a unei reduceri procentuale aplicate anterior prin Informarea nr. x/10.06.2015 conform Notei de neconformitate nr. x/05.06.2015 care fusese deja comunicată în data de 11.06.2015.

În opinia recurentului, aceste acte prin care s-a aplicat, s-a constatat și s-a sancționat abaterea, nu au fost contestate de intimata-reclamantă în termenul legal.

Recurenta mai susține că prin acțiunea formulată, în ceea ce privește temeinicia măsurii de aplicare a reducerii procentuale, intimata-reclamantă contestă în fapt cele menționate în Nota de neconformitate nr. x/05.06.2015 transmisă odată cu informarea nr. x/10.09.2015 refăcută privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x prin care a fost comunicată nota anterior menționată.

Prin Informarea nr. x/12.02.2016 nu se face nicio constatare nouă în ceea ce privește vreo abatere a UAT Municipiul Ploiești, ci doar se precizează că sunt reținute sume în baza Notei de neconformitate nr. x/05.06.2015, respectiv reducerea procentuală de 5% din valoarea contractului nr. x/13.06.2014, aplicată la valoarea facturii nr. x/20.07.2015 emisă de SC A. SRL.

Prin emiterea unei noi informări/adrese, UAT Municipiul Ploiești nu este repus în termenul de contestare a Notei de neconformitate nr. x/05.06.2015 care i-a fost comunicată în data de 11.06.2015.

Analizând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu apărările formulate, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Recurentul a emis "Informarea privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 7" (nr. de înregistrare 87964/12.02.2016 la Direcția Autorizare Programe) prin care s-a efectuat autorizarea Cererii de Rambursare Nr. 7 în valoare totală autorizată de 92.557,30 RON și TVA în valoare de 22.053,58 RON aferentă Contractului de finanțare pentru proiectul "Schimbare destinație din cazarmă în cămin de bătrâni, recompartimentare interioară".

Prin informarea nr. x/12.02.2016 privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x s-a comunicat reclamantului faptul că s-a aplicat o reducere procentuală de 5% din facturile SC A. SRL.

Prin Decizia nr. 102/25.03.2016, a fost respinsă contestația formulată de către Unitatea administrativ Teritorială Municipiul Ploiești, județul Prahova (înregistrată sub nr. x/03.03.2016) ca tardiv formulată, reținându-se că nu a fost contestată Nota de neconformitate nr. x/05.06.2015 refăcută în termenul prevăzut de art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011.

Conform art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora:

(1) Contestația administrativă se formulează în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanță, și trebuie să conțină următoarele elemente:

a) datele de identificare a contestatarului;

b) obiectul contestației;

c) motivele de fapt și de drept;

d) dovezile pe care se întemeiază;

e) semnătura contestatarului sau a împuternicitului acestuia, precum și ștampila, în cazul persoanelor juridice.

(2) Dovada calității de împuternicit al contestatarului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.

(3) Obiectul contestației administrative îl constituie numai sumele și măsurile stabilite și înscrise în procesul-verbal de stabilire a creanței bugetare care reprezintă titlu de creanță.

(4) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.

(5) Contestația administrativă se depune la autoritatea publică emitentă a titlului de creanță care este contestat și nu este supusă taxelor de timbru.

Potrivit art. 50 alin. (1):

(1) Autoritatea publică emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunța prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1), după caz.

De asemenea, art. 51 prevede că:

(1) Decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.

(2) Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Intimații-reclamanți au contestat informarea nr. x/12.02.2016 și nu informarea nr. x/10.06.2015 sau nota de neconformitate nr. x/5.06.2015, așa cum în mod eronat susține recurentul.

Acest act administrativ a fost contestat de reclamanți cu respectarea termenelor legale, iar motivul pentru care recurentul a respins ca tardivă contestația a vizat în fapt un alt act administrativ, față de care reclamanții nu au uzat de căile administrative de atac.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a reținut că nu a fost depășit termenul de 30 de zile prevăzut de art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011, obligând recurenta să emită o nouă decizie de soluționare a contestației administrative.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional împotriva Sentinței civile nr. 2490 din 05 septembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 martie 2019.

Procesat de GGC - GV