ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6441/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 12.12.2016 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, au solicitat anularea actului numit "Informare privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x finală" (nr. 33941/09.05.2016 la Direcția Autorizare Programe) și a Deciziei nr. 204/07.07.2016 emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional.

Prin sentința civilă nr. 1322 din 11 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 1322 din 11 aprilie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanții Municipiul Ploiești Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești, solicitând, în baza motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

Recurenții-reclamanți arată în esență că decizia Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice de aplicare a corecției de 10%, este nelegală și neîntemeiată, având în vedere starea de fapt, precum și modalitatea de acordare a punctajului menționată în Fișa de date a achiziției.

Arată că în speță, contrar susținerii autorității emitente a actului de stabilire a neconformitatii, nota justificativ expliciteaza opțiunea Municipiului Ploiești pentru factorii de evaluare impuși, pornind de la faptul ca aceștia stau la baza atribuirii nu a unui contract, ci a unui acord-cadru, având un obiect extrem de complex, reflectat atât de natura obiectivelor de investiții pentru care s-a dorit achiziția serviciilor de consultanță și proiectare tehnică, cât și a scopului constând în obținerea de finanțări nerambursabile pentru diferite tipuri de proiecte.

Astfel, Factorul de evaluare 1 - Gradul de înțelegere a contextului, obiectivelor și rezultatelor așteptate ale proiectului - a fost justificat de importanța accesării rapide de fonduri nerambursabile la nivelul Municipiului Ploiești, a cunoașterii în detaliu a tuturor aspectelor critice în acordarea de finanțări nerambursabile, precum și de importanța documentațiilor tehnico-economice (Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic) în buna implementare a oricărui proiect de investiții, iar cel de-al doilea factor de evaluare - Metodologia și organizarea propuse pentru prestarea serviciilor - a fost impus întrucât este de o importanță majoră pentru autoritatea contractantă, deoarece orice întârziere datorată lipsei de corelare a activităților prestatorului poate avea efecte negative asupra realizării proiectului și absorbției de fonduri nerambursabile la nivelul Municipiului Ploiești. De asemenea, susține că Factorul de evaluare 3 - Planificarea în timp a activităților - a fost justificat de necesitatea cunoașterii de către ofertant a documentațiilor și a procedurilor specifice finanțărilor nerambursabile, precum și a legislației naționale și comunitare aplicabile, iar Factorul de evaluare 4 - Analiza riscurilor s-a impus întrucât necunoașterea riscurilor asociate sau minimalizarea acestora poate conduce la întârzierea depunerii aplicațiilor de finanțare și la pierderea finanțărilor nerarnbursabile.

Susține că stabilirea și publicarea în SEAP a punctajelor pentru fiecare factor de evaluare și pentru subfactorii care intra în componența acestora, precum și indicarea punctajului exclude o interpretare subiectivă a membrilor comisiei de evaluare cu privire la aspectele considerate relevante și a aspectelor omise sau de natură a întârzia atingerea obiectivelor.

Precizează că la data publicării anunțului de participare în SEAP - 09.04.2010, articolul 199 din O.U.G. nr. 34/2006 cuprindea doar 3 alineate, dispoziția conținută de alin. (4) despre care autoritatea emitentă a actului sancționator susține că a fost încălcată, fiind introdusă de pct. 22 al articolului unic din Legea nr. 279 din 7 decembrie 2011.

Invocă lipsa oricărei sesizări cu privire la neconformitatea reținută la aplicarea corecției financiare, atât din punctul de vedere al documentațiilor de atribuire, cât și al derulării acestora, apreciind că procedura de atribuire s-a desfășurat conform prevederilor legale.

Consideră că situația de fapt reținută în Nota de neconformitate nr. x/2016 nu se încadrează în tipul de abatere indicat la punctul 8 din Anexa la H.G. nr. 519/2014.

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în prezent Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, având în vedere că aspectele invocate de recurenți prin cererea de recurs au fost preluate din cererea de chemare în judecată, fără a aduce vreo critică pertinentă hotărârii recurate și fără a se încadra motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

2.1. Analizând cu prioritate excepția nulității cererii de recurs formulate de către reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești, invocată de intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ci prezintă starea de fapt și punctul său de vedere cu privire la soluția pe care ar fi trebuit să o pronunțe prima instanță, fără a formula critici concrete în privința hotărârii recurate, respectiv fără a arăta în mod expres normele de drept interpretate ori aplicate greșit de către prima instanță și nici argumentele pentru care a apreciat în acest mod.

Înalta Curte constată că prin cererea de recurs nu a fost adus niciun argument suplimentar care să se circumscrie motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

De aceea, nici simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Prin urmare, deoarece recurenții-reclamanți nu s-au conformat exigențelor cerute de lege și nu au formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., instanța de recurs urmează a admite excepția nulității recursului, cu consecința anulării recursului.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și va anula recursul declarat de reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești împotriva sentinței civile nr. 1322 din 11 aprilie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

Anulează recursul declarat de reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești împotriva sentinței civile nr. 1322 din 11 aprilie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 decembrie 2020.