ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.04.2019

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 936/2019

HOTĂRÂRE
19.04.2019
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 936/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra recursului de față;

Din actele dosarului constată următoarele:

A solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 7060/28.05.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, secția civilă, în Dosarul nr. x/2014, s-a admis, în parte, contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. A. S.A., în contradictoriu cu intimata S.C.A. B. și terțul poprit C. S.A.

A fost anulată, în parte, executarea silită efectuată în Dosarul de executare silită nr. x/2014 al B.E.J.A. "D.", în sensul că executarea silită efectuată în acest dosar de executare are ca obiect un debit principal în cuantum de 74.273,89 RON, iar nu de 98.147,46 RON.

S-a respins ca neîntemeiată contestația la executare pentru rest.

A fost admisă, în parte, cererea de întoarcere a executării silite, fiind obligată intimata să restituie contestatoarei suma de 21.190,57 RON, reprezentând debit principal executat în plus și s-a respins ca lipsită de obiect cererea de întoarcere a executării silite pentru suma de 2683 RON și ca neîntemeiată pentru suma de 74.273,89 RON, fiind obligată intimata să plătească contestatoarei suma de 2.539,80 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta-creditoare S.C.A. B., solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate și respingerea contestației la executare.

Prin Decizia civilă nr. 2061 din 26 mai 2017, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins apelurile formulate de apelanta-contestatoare S.C. A. S.A. și apelanta intimată S.C.A. "B." împotriva sentinței anterior menționată, ca nefondate.

A respins cererile de obligare la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate.

A solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 11867/1 octombrie 2015, Judecătoria Sectorului 4 București a admis contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. A. S.A., a anulat, în parte, adresa de înființare a popririi din data de 6 august 2014, emisă în Dosarul de executare nr. x/2014 al BEJ D., în sensul că valoarea debitului este de 2.841,16 RON în loc de 42.524,97 RON și a anulat, în parte, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 6 august 2014, emisă în Dosarul de executare nr. x/2014 al BEJ D., în sensul că valoarea onorariului executorului este de 329,56 RON în loc de 5.273,10 RON.

Totodată, a admis cererea de întoarcere a executării silite și a obligat intimata să restituie contestatoarei suma de 44.582,35 RON și să plătească debitoarei-contestatoare suma de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta-creditoare S.C.A. B., solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate și respingerea contestației la executare.

Prin Decizia civilă nr. 708 din 9 martie 2017, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-creditoare S.C.A. B. împotriva Sentinței civile nr. 11867/01.10.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în contradictoriu cu intimata-contestatoare S.C. A. S.A.

A solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe motivul de revizuire al existenței unor hotărâri potrivnice, prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin Decizia civilă nr. 1014 A/2017 din 14 noiembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins excepția tardivității cererii de revizuire.

A respins, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată de apelanta-revizuentă S.C.A. B. împotriva Deciziei civile nr. 708/09.03.2017 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimata S.C. A. S.A.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a reținut că, în ceea ce privește cele două hotărâri pretins a fi potrivnice, nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., întrucât nu există identitate de obiect între cele două cauze.

În lipsa unuia dintre elementele prevăzute de art. 431 alin. (1) din C. proc. civ., condițiile puterii lucrului judecat nu pot fi întrunite cumulativ, aspect care a făcut de prisos analizarea îndeplinirii celorlalte cerințe prevăzute de lege (identitatea de părți și cauză).

A solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată aferente căii de atac formulate.

Recurenta-revizuentă S.C.A. B. și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta-revizuentă a criticat decizia recurată, susținând că aceasta nu este suficient motivată (ceea ce echivalează cu nemotivarea deciziei), deoarece singurul argument reținut de către instanță este acela că cele două decizii sunt pronunțate în două dosare de executare diferite, iar titlurile executorii în baza cărora s-a pornit executarea silită sunt reprezentate de facturi diferite, aceste considerații nefiind suficiente pentru a concluziona că între cele două cauze nu poate fi vorba de identitate de obiect.

Subsumat celui de al doilea motiv de casare invocat de recurenta-revizuentă, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a susținut că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, în raport cu dispozițiile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, cu referire la dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., deoarece instanța de revizuire a interpretat greșit noțiunea de titlu executoriu.

În acest sens, a arătat, pe de o parte, că titlurile executorii sunt reprezentate, în ambele cauze, de contractele de asistență juridică încheiate între părți, nu de diferitele facturi emise în baza acestor contracte.

Pe de altă parte, a menționat că, potrivit art. 31 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, titlul executoriu este reprezentat de contractul de asistență juridică legal încheiat, act de natură esențialmente civilă.

A precizat că Dosarul nr. x/2014 al Tribunalului București, secția a V-a civilă, se referă la facturi reprezentând onorariu de succes provenind din dosare de regrese administrative (provenite din litigii purtate între societățile de asigurare), emise în baza Contractului de asistență juridică încheiat între părți nr. 259833/06.01.2012, iar instanța de revizuire trebuia să aibă o privire comparativă cu Dosarul nr. x/2014 al aceleiași instanțe, în care deja se pronunțase o decizie definitivă referitoare la facturi reprezentând onorariu de succes provenind din dosare de regrese administrative, emise în baza aceluiași contract de asistență juridică (nr. 259833/06.01.2012).

Recurenta-revizuentă a mai învederat că decizia atacată, în mod nelegal, s-a rezumat la constatarea existenței a două executări silite, fără a analiza, în concret, care este obiectul acestor executări silite, criticând, în acest sens, soluția instanței de revizuire și din perspectiva încălcării autorității de lucru judecat.

A solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Prin nota de ședință înregistrată la data de 18 aprilie 2019, recurenta-revizuentă a precizat că, în situația în care recursul va fi admis în principiu, este de acord ca judecarea cauzei să fie realizată de către completul de filtru, conform prevederilor art. 493 din C. proc. civ.

La data de 7 mai 2018, intimata S.C. A. S.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu consecința menținerii deciziei atacate, ca fiind temeinică și legală.

Totodată, a menționat că în situația admiterii în principiu a recursului, este de acord ca acesta să fie soluționat de completul de filtru, conform art. 493 din C. proc. civ. și a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Recurenta-revizuentă a depus la dosar, la data de 23 mai 2018, răspuns la întâmpinarea formulată de intimată, solicitând înlăturarea apărărilor formulate de intimată.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 5 octombrie 2018, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Intimata S.C. A. S.A. a formulat punct de vedere cu privire la raportul asupra admisibilității în principiu a recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

"există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Rațiunea reglementării sus-menționate rezidă în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Așa cum a reținut și instanța de revizuire, pentru a se putea invoca motivul de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., este necesar a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să fie vorba despre hotărâri definitive potrivnice; hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, deci să fi existat tripla identitate de elemente: părți, obiect, cauză; hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat excepția; să se ceară anularea celei de a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Prin urmare, în mod corect a observat instanța de revizuire că fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă instituția autorității lucrului judecat.

Cu referire la criticile subsumate motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., referitoare la nemotivarea sau insuficienta motivare a hotărârii atacate, Înalta Curte reține că în cauză, contrar celor susținute de către recurenta-revizuentă, instanța de revizuire a realizat o analiză corespunzătoare a situației de fapt, în raport cu normele de drept aplicabile speței, stabilind, în mod justificat, că în lipsa identității de obiect între cele două cauze în care s-au pronunțat deciziile ce fac obiectul examenului instanței, nu se poate considera ca fiind întrunite, în mod cumulativ, condițiile anterior enumerate, impuse de dispozițiile art. 431 alin. (1) din C. proc. civ. cu privire la puterea de lucru judecat.

Analiza instanței de revizuire a relevat, în mod corect, că cele două dosare ce s-au aflat pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă (nr. x/4/2014 și, respectiv, nr. x/4/2014, în care s-au pronunțat Deciziile nr. 2061 din data de 26 mai 2016 și, respectiv, nr. 708 din 9 martie 2017) au avut obiecte diferite, fiind contestate două executări silite, pornite în dosare distincte (Dosarele de executare nr. x/2014 și, respectiv, nr. x/2014 ale B.E.J.A. "D.").

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 712 alin. (1) din C. proc. civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.

În consecință, chiar dacă ar fi vorba despre acte de executare emise în baza aceluiași titlu executoriu, fiind contestate acte de executare diferite, este evident că obiectul celor două contestații la executare a fost diferit.

Se observă că în considerentele deciziei atacate, instanța de revizuire a făcut o analiză detaliată a titlurilor executorii și a actelor de executare, identificând cu minuțiozitate sumele ce au făcut obiectul dosarelor de executare, precum și facturile fiscale cuprinzând sumele de executat, activitate în urma căreia a stabilit, în mod corect, că obiectul celor două dosare este diferit.

Așadar, contrar susținerilor recurentei-revizuente, Înalta Curte constată că instanța de revizuire a motivat corespunzător și cuprinzător decizia atacată, ajungând la concluzia susținută de probele administrate în cauză, că obiectul celor două dosare este diferit.

Așadar, nu se confirmă incidența în speță a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., critica urmând a fi respinsă.

În ceea ce privește motivul de recurs subsumat dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în cadrul căreia recurenta-revizuentă a susținut că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a dispozițiilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, instanța supremă reține că potrivit textului menționat, în forma și numerotarea în vigoare la data introducerii contestațiilor la executare, contractul de asistență juridică legal încheiat, constituie titlu executoriu.

Cu toate acestea, nu se poate susține că instanța de revizuire ar fi încălcat sau aplicat greșit textul art. 31 alin. (3) din Legea nr. 51/1995.

Aceasta deoarece, pe de o parte, individualizarea sumelor de executat se realizează prin emiterea facturilor fiscale, pe măsură ce se îndeplinea obiectul contractelor de asistență juridică și creanțele deveneau certe, lichide și exigibile, cu alte cuvinte apte de a fi executate silit, iar pe de altă parte, împrejurarea că actele de executare din cele două dosare ar fi fost emise în executarea aceluiași titlu executoriu, nu face ca obiectul celor două contestații la executare să fie același, câtă vreme, așa cum s-a arătat deja, au fost contestate acte de executare diferite.

În consecință, în temeiul considerentelor anterior expuse, Înalta Curte va respinge criticile formulate de recurenta-revizuentă circumscrise motivelor de recurs prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., ca neîntemeiate.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta S.C.A. B. împotriva Deciziei civile nr. 1014 A/2017 din 14 noiembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2019.

Procesat de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-05-11
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4188/2018
care deși au fost anulate actele de executare silită, ulterioare datei de 29.01.2015 în dosarul de executare nr. 124/2007 al BEJ D., a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de întoarcere a executării silite. A pretins că în ambele cauze ins
ÎCCJ 2018-02-15
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 388/2018
dosarul de executare nr. 219/2014 aflat pe rolul B.E.J. C., potrivit căruia s-a început executarea silită prin poprire, conform adresei înregistrată la C.N.A.S. sub nr. x/28.04.2014, până la concurența sumei de 3.991.775,38 RON, reprezentân
ÎCCJ 2019-10-02
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1598/2019
tă de Tribunalul București, secția a III a civilă, în Dosar nr. x/2016 a fost admisă, în apel, contestația la executare formulată de către debitor, având ca obiect desființarea actelor de executare în ce privește cheltuielile de executare î
ÎCCJ 2019-04-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 823/2019
Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, secția a II-a civilă, la data de 21.05.2015, sub nr. x/2015, contestatorul A. a formulat contestație la execut
ÎCCJ 2020-10-13
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1931/2020
/06.08.2018, în ceea ce privește suma de 11667,76 Euro reprezentând creanțe credit restant, 6164,94 Euro debit principal și sumele de bani reprezentând dobândă ce depășește cuantumul de 7,95 % pe an și a fost întoarsă executarea în limitele
Sursă