ÎCCJ, decizie (scj.ro #85241)

Contencios

electoral. Alegeri locale. Contestație privitoare la unele consemnări în

procesele-verbale electorale. Hotărâre a Biroului Electoral Județean de

soluționare a contestației.  Accesul liber la justiție. Competența

instanței de contencios administrativ.

Constituție, art.21

Legea nr.67/2004

Hotărârile emise de Biroul

Electoral Județean și Biroul Electoral Central au caracterul unor acte

administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte

de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegrare de dreptate, cu o

încălcare a prevederilor constituționale (art.21) unde în alin.2 se dispune că

nici o lege nu poate îngrădi dreptul persoanei fizice sau juridice de a se

adresa justiției.

I.C.C.J., secția de

contencios administrativ și fiscal,

decizia nr.5559 din 30 iunie

2004

Prin cererea înregistrată sub nr.1185/A/2004 la Curtea de Apel Craiova – Secția

de contencios administrativ, Organizația Județeană Dolj a PSD a chemat în

judecată Biroul Electoral Central și Biroul Electoral Județean Dolj pentru ca

în contradictoriu cu aceștia să se constate ilegalitatea hotărârilor pronunțate

prin care au fost respinse contestațiile în temeiul Legii nr.67/2004.

S-a solicitat să se constate că procesul-verbal încheiat de Biroul Electoral al

Secției de Votare nr.1 din cadrul Circumscripției Electorale 75 Murgoși a

consemnat date contrare realității în ce privește numărul de voturi valabil

exprimate  în favoarea listei de candidați propusă de PSD pentru Consiliul

Județean și ca o consecință, să se dispună renumerotarea voturilor și

încheierea unui nou proces-verbal.

În motivarea acțiunii s-a precizat că, deși nu este prevăzută de Legea

nr.67/2000, acțiunea se întemeiază pe principiul constituțional al accesului

liber la justiție,  în sensul că nu pot scăpa controlului judecătoresc

operațiunile privind constatarea rezultatelor alegerilor în cazul în care

organismele care trebuie să verifice aceste lucruri nu rezolvă neregularitățile

.

Organizația Județeană Dolj a PD a formulat o cerere de intervenție în interes

propriu și a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca

nefondată, deoarece procesul-verbal a fost semnat și de către reprezentanți PSD

care nu au făcut nici o contestație.

Curtea de Apel Craiova- Secția de contencios administrativ a admis în parte

cererea formulată de Organizația Județeană Dolj a PSD în contradictoriu cu

Biroul Electoral Central  și Biroul Electoral de Circumscripție Dolj.

A respins cererea de intervenție în  interes propriu formulată de

Organizația Județeană Dolj a Partidului Democrat.

A anulat hotărârea nr.21 din 9 iunie 2004 a Biroului Electoral de

Circumscripție Județeană Dolj nr.17 și hotărârea nr.112 din 9 iunie 2004 a

Biroului Electoral Central și a obligat BEC Județeană să examineze contestația

reclamantului pe fond.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că Legea nr.67/2004 pentru alegerile

autorităților administrației publice locale a prevăzut situația în care se pot

formula contestație la instanțele judecătorești și modul de soluționare al

acestora, speța de față nefiind reglementată expres.

Potrivit art.87 din Legea nr.67/2004, în timpul operațiunilor de votare, de

deschidere a urnelor, de numărare și totalizare a voturilor și de înregistrare

a rezultatelor votărilor se pot face întâmpinări cu privire la aceste

operațiuni care se soluționează de biroul electoral al secției de votare.

Împotriva soluției date se poate face contestație care se soluționează de

președintele biroului electoral al secției de votare, în conformitate cu art.87

alin.3  din aceeași lege.

Deși legea nu a prevăzut nici o procedură judiciară, ulterior, Organizația

Județeană Dolj a PSD a adresat o contestație Biroului Electoral de

Circumscripție Județeană Dolj care a respins-o ca inadmisibilă, iar mai departe

către Biroul Electoral Central, care a respins-o ca nedovedită.

În drept, instanța de fond a reținut că potrivit art.21 din Constituția

României, orice persoană se poate adresa Justiției pentru apărarea

drepturilor și libertăților și nici o lege nu poate îngrădi acest drept.

De asemenea, instanța a mai reținut că legea contenciosului administrativ se

interpretează prin prisma prevederilor constituționale iar actele a căror

anulare s-a solicitat au caracterul de acte administrativ-jurisdicționale.

În acest context, s-a constatat că soluțiile pronunțate de Biroul Electoral de

Circumscripție Județeană și Biroul  Electoral Central sunt eronate,

deoarece din interpretarea textelor legale nu rezultă că nedepunerea întâmpinării

la Biroul Electoral al  Secției de votare ar conduce la pierderea

dreptului de a formula contestație.

În speță, nu s-a pus problema legalității unui act, a unei decizii luate pe

parcursul procesului de votare, ci s-au contestat unele consemnări din

procesul-verbal privind stabilirea rezultatului votării.

Curtea a mai reținut că o eroare în întocmirea procesului-verbal poate vicia

rezultatele  și determina  să nu se reflecte voința alegătorilor

exprimată prin vot, de aceea respingerea contestației pentru lipsa întâmpinării

așa cum a reținut Biroul Electoral de Circumscripție Județeană a fost

considerată ca nelegală, întrucât centralizarea voturilor la nivelul

circumscripției județene se face numai după primirea proceselor-verbale și

soluționarea contestației, așa cum prevede art.90 alin.1 din Legea nr.67/2004.

Biroul Electoral Central a respins contestația, apreciind că nu au fost depuse

probe, de aceea instanța a anulat cele două hotărâri urmând ca Biroul Electoral

de Circumscripție să examineze cererea pe fond.

În ce privește exactitatea datelor înscrise în procesul-verbal, renumerarea

voturilor, instanța a reținut că această situație o poate dispune Biroul

Electoral Județean.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Biroul Electoral Central invocând

nelegalitatea deciziei.

În motivarea recursului s-a susținut că hotărârile atacate, pronunțate în

cadrul procedurii speciale prevăzute pentru alegerile locale reglementate de

Legea nr.67/2004 nu reprezintă acte jurisdicționale ce ar putea fi susceptibile

de aplicarea art.1 din Legea nr.29/1990.

S-a mai susținut că Legea nr.67/2004 a prevăzut expres cazurile în care sunt

competente de a se pronunța instanțele judecătorești ca instanțe de drept comun

și că nu este instituită competența materială a acestora pentru desființarea

hotărârilor pronunțate de organismele electorale, în speță Biroul Electoral de

Circumscripție Județeană  și Biroul Electoral Central  constituite ca

singurele în măsură să urmărească aplicarea dispozițiilor legale privitoare la

alegeri, conform art.25 lit.a din Legea nr.67/2004 – aceasta fiind o competență

specială.

Recursul este nefondat.

Referitor la prima critică, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că

cele două hotărâri emise de Biroul Electoral Județean de Circumscripție Dolj și

Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt

supuse controlului judecătoresc așa cum corect s-a reținut și de instanța de

fond.

Rezultă că respingerea contestației de către Biroul Electoral Județean ca

inadmisibilă este contrarie, atât dispozițiilor Legii nr.67/2004, cât și prevederilor

constituționale.

În art.117 din Capitolul VI din Legea nr.67/2004, referitor la „dispoziții

tranzitorii și finale” se prevede modalitatea de judecare a întâmpinărilor

contestațiilor și a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege.

Împrejurarea că petenta nu a  formulat întâmpinare și că a semnat

procesul-verbal nu atrage sancțiunea decăderii acesteia din dreptul de a

contesta unele consemnări, legea neavând nici un fel de dispoziții în acest

sens.

Mai este de observat în legătură cu recursul în sine, că potrivit art.2

din  art.117 din Legea nr.67/2004, acesta este inadmisibil, întrucât

hotărârile pronunțate asupra acestor contestații sunt definitive și

irevocabile, calea de atac nemaiexistând.

Dar, având în vedere argumentarea făcută de instanța de fond în sensul că legea

nu ar cuprinde dispoziții exprese referitoare la modalitatea de contestare a

actelor emise de autoritățile electorale, Înalta Curte de Casație și Justiție

constată, într-adevăr că a exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar

echivala cu o denegrare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor

constituționale (art.21), unde în alin.2 se specifică că nici o lege nu poate

îngrădi dreptul persoanei fizice sau juridice de-a se adresa justiției.

De altfel, însuși Biroul Electoral Central nu a mai reținut inadmisibilitatea

contestației când a analizat-o, ci numai faptul că nu a fost dovedită.

În speță, nu s-a pus problema legalității unui act, ci au fost contestate unele

consemnări în procesul-verbal privind rezultatul votării.

Este  lesne de înțeles că o eroare în întocmirea procesului-verbal poate

duce la vicierea rezultatelor care să nu reflecte  voința alegătorilor

exprimată prin vot și că tocmai această situație trebuia analizată de Biroul

Electoral de Circumscripție Județeană.

Susținerea recurentei că nu a fost instituită competența materială a

instanțelor judecătorești de a cenzura contestația ce se referă la o asemenea

eroare este în afara legii și a principiilor constituționale enunțate, astfel

că și această critică este apreciată ca nefondată.

Față de cele expuse, recursul a fost respins ca nefondat.