ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2857/2024

Ședința publică din data de 23 mai 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 22.04.2024, sub nr. x/2024 reclamanta A., în calitate de expert electoral, desemnat în urma tragerii la sorți din cadrul Tribunalului Dolj, din data de 15.04.2024, la B.E.C.L. nr. 87 Radovan - Dolj, a formulat în temeiul dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004 contestație împotriva Hotărârii nr. 29 H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, hotărâre ce a fost afișată la data de 19.04.2024, ora 18:00, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se anuleze în tot Hotărârea nr. 29H/19.04.2024 și să se dispună repunerea în situația anterioară emiterii hotărârii contestate, precum și anularea tuturor actelor subsecvente.

Prin încheierea din data de 29 aprilie 2024 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare executare formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central.

Împotriva încheierii a declarat recurs reclamanta A., invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. În motivarea recursului s-a arătat că instanța a pronunțat hotărârea cu aplicarea greșită a normelor de drept material conținute în art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

În opinia recurentei acest text de lege este clar și nu suscită interpretări, astfel cum Biroul Electoral Central a înțeles să le emită prin Hotărârea nr. 29H/19.04.2024.

În ceea ce-i privește pe magistrați, recurenta a subliniat faptul că nominalizarea acestora în lista pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului, se face cu prioritate din lista magistraților. În cuprinsul art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, legiuitorul, a folosit termenul generic de "magistrat" care, conform Legii nr. 303/2022, se referă la judecători și procurori, fără a distinge în funcție de nivelul instanței unde își desfășoară activitatea (judecătorie, tribunal sau curte de apel din raza circumscripției electorale județene), or unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.

Acestă interpretare este cu atât mai evidentă dacă ea se coroborează cu cea sistematică și teleologică a prevederilor din același act normativ privitoare la anumite situații concrete în care legiuitorul, atunci când a dorit, a indicat expres nivelul instanțelor de la care trebuie să provină judecătorii competenți, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție pentru constituirea Biroului Electoral Central, judecătoriile de sector ale Municipiului București la alegerile locale pentru sectoare sau judecătorii de tribunale pentru alegerile paliiale locale, când se impune organizarea acestora. Așadar din textul de lege citat mai sus, nu rezultă nicio mențiune privitoare la instituția la care magistrații își exercită efectiv activitatea profesională, singurele criterii imperative ce rezultă din textul de lege pentru ca un magistrat să fie desemnat pe lista privind președinții și locțiitorii pentru Birourile electorale de circumscripție locală fiind cumulativ: calitatea de magistrat și domiciliul în circumscripția tribunalului care efectuează desemnarea.

Prin urmare, este lipsită de fundament juridic statuarea potrivit căreia din birouri nu pot face parte decât magistrați de la tribunale, respectiv judecătorii din circumscripția tribunalului, această condiție referindu-se strict la domiciliu, fără a putea fi extrapolate și la instanța unde magistratul își desfășoară activitatea sau gradul profesional al acestuia. Adăugarea acestor condiții și excluderea unor magistrați pe baza unor criterii inexistente reprezintă o adăugare nepermisă la lege și o încălcare gravă a legii și a drepturilor beneficiarilor normei.

A mai apreciat recurenta că instanța de fond a respins, în mod nelegal, cererea de suspendare formulată în temeiul dispozițiilor art. 14 alin. (2) și art. 15 din Legea nr. 554/2004. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, paguba iminentă reprezintă prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, pelturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. Așadar, paguba iminentă presupune o anumită urgență pentru a opera suspendarea efectelor unui act administrativ. Se poate aprecia că există urgență atunci când executarea actului administrativ aduce o atingere gravă și imediată unui interes public, situației reclamantului sau intereselor pe care acesta înțelege să le apere.

Instanța învestită cu soluționarea unei cereri de suspendare a executării trebuie să aprecieze, în mod concret, având în vedere argumentele prezentate de reclamant, dacă efectele actului aflat în discuție sunt de natură să justifice urgența. Aceasta din urmă poate justifica măsura provizorie a suspendării executării unui act administrativ, fără a aduce atingere hotărârii judecătorești ce urmează a se pronunța cu privire la cererea de anulare a actului. Prin Hotărârea nr. 29H/9.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu nerespectarea cerințelor legale, se aduce o perturbare semnificativă procedurii de organizare și desfășurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, având în vedere că prin H.G. nr. 199/2024 s-au stabilit, în mod detaliat, termenele pentru realizarea diverselor etape ale procedurii de organizarea și desfășurarea alegerilor, iar prin adoptarea hotărârii contestate se determină o nerespectare a termenelor imperative stabilite de lege, ceea ce este de natură a perturba, în mod previzibil și grav, funcționarea Statului Român și desfășurarea procesului electoral ca serviciu public. Biroul Electoral Central se pronunță prin hotărâri, hotărâri în interpretarea legii ori, în cazul de față, acesta a admis contestațiile, având în vedere adresele prin care își exprima punctul de vedere, ceea ce este total contrar legii.

Deși a fost legal citat, Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare și nu a formulat apărări în cauză.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamanta A. a învestit instanța de contencios administrativ cu solicitarea, întemeiată pe dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, de suspendare a executării Hotărârii nr. 29 H/19.04.2024 prin care Biroul Electoral Central a admis contestațiile formulate, a desființat procesul-verbal - act de învestitură din data de 15.04.2024, ora 12, cu ocazia tragerii la sorți a președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora pentru circumscripțiile electorale din județul Dolj, precum și procesele-verbale subsecvente și a dispus reluarea operațiunii de desemnare a președinților Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj și ai birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Dolj, precum și a locțiitorilor acestora, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

Potrivit art. 14 din legea contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7 autorității publice care a emis actul sau a celei ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței pe fond, cerere ce poate fi promovată conform art. 15 din același act normativ și prin acțiunea în anulare, în tot sau în parte, a actului atacat.

Astfel, admisibilitatea unei cereri de suspendare a executării unui act administrativ este condiționată de întrunirea cumulativă a cerințelor prevăzute de normele legale precizate mai sus, respectiv sesizarea autorității emitente sau celei ierarhic superioare, existența cazului bine justificat așa cum este bine definit de art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, respectiv împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ și paguba iminentă definită de art. 2 lit. ș) din același act normativ, fiind reprezentată de prejudiciul material, viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorității publice sau a unui serviciu public.

Îndeplinirea condițiilor referitoare la existența cazului bine justificat și a pagubei iminente este supusă aprecierii judecătorului, care are de efectuat o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei; pentru admiterea cererii, acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate a actului administrativ și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube în cazul particular supus evaluării.

Fiind învestită cu soluționarea căii de atac promovate de reclamantă împotriva soluției de respingere a cererii de suspendare a executării actului administrativ, Înalta Curte are în vedere, din perspectivă generală, împrejurarea că acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor clamate, însă doar atunci când acestea sunt supuse unui risc iminent de vătămare, pentru a se evita exercitarea abuzivă a prerogativelor de care dispun autoritățile publice.

Noțiunea de "pagubă iminentă" are o definiție legală reglementată prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că, prin aceasta, se înțelege un prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Înalta Curte observă, însă, că prin cererea de chemare în judecată, din perspectiva desemnării președinților birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Dolj, precum și a locțiitorilor acestora, recurenta-reclamantă nu a invocat, în concret, un prejudiciu material ce i-ar fi fost produs prin Hotărârea B.E.C. nr. 29 H/19.04.2024. De asemenea, nu a arătat nici de ce acest prejudiciu ar fi greu sau imposibil de reparat, astfel încât să fie necesară intervenția de urgență a instanței de contencios administrativ.

Paguba iminentă nu se analizează în general, prin prisma implicațiilor pe care le-ar putea avea executarea actului administrativ emis asupra unei categorii nedeterminate, ci în concret prin prisma persoanei celui vizat și a situației sale specifice. Paguba iminentă implică o anumită urgență dată de faptul că executarea actului administrativ ar aduce o atingere gravă și imediată asupra situației reclamantei sau intereselor sale, iar dovedirea pagubei iminente, precum și necesitatea prevenirii acesteia sunt în sarcina reclamantei, conform prevederilor art. 10 și art. 249 C. proc. civ.

Spre deosebire de condiția cazului bine justificat, aprecierea îndeplinirii condiției pagubei iminente nu se poate face doar la nivel de aparență și prin specularea unui eventual efect teoretic imediat al actului administrativ asupra reclamantei. În acest sens, Înalta Curte subliniază că recurenta-reclamantă nu acționează în fața instanței judecătorești sub aspectul invocării unui pretins drept electoral care să îi fi fost încălcat, ci în considerarea unei vocații de a fi implicată în activitatea de organizare și desfășurare a procesului electoral prin posibilitatea de participare într-un birou electoral ca efect al unei trageri la sorți.

În aceste condiții, instanța nu poate specula asupra posibilelor implicații care ar rezulta din executării hotărârii B.E.C. nr. 29H/19.04.2024, atât timp cât recurenta-reclamantă nu a oferit nicio informație concretă în acest sens. Într-un astfel de context, iminența producerii unei pagube apare ca fiind ipotetică, eventuală, iar nu previzibilă și certă, aspect ce nu se circumscrie caracterului de excepție al suspendării executării actului administrativ, conform regimului juridic pe care legea în vigoare îl conferă acestei instituții juridice.

În orice caz, un pretins prejudiciu patrimonial, ca urmare a posibilității de pierdere a unei remunerații ce s-ar acorda în considerarea activității desfășurate în cadrul biroului electoral, este susceptibil de a fi compensat ulterior în forma despăgubirilor în măsura anulării în mod definitiv a actului administrativ litigios, ca efect al formulării acțiunii corespunzătoare și sub rezerva demonstrării întrunirii cumulative a condițiilor atragerii răspunderii autorității publice.

Astfel, interesul privat al recurentei-reclamante asociat obținerii acelei remunerații nu poate fi prevalent, într-o astfel de situație, interesului public vizând desfășurarea procesului electoral în scopul alegerii membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din data de 9 iunie 2024. Altfel spus, soluția de suspendare a executării actului litigios emis de Biroul Electoral Central nu asigură un just echilibru între interesul privat al recurentei și interesul public vizând desfășurarea procesului electoral, câtă vreme premisa desemnării într-un birou electoral este rezultatul unei vocații, iar orice pretinsă pierdere de venit poate fi analizată ulterior în forma despăgubirilor aferente acțiunii de fond.

O altă susținere din cererea de chemare în judecată, reluată și prin cererea de recurs, a vizat cea de a doua teză a art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, recurenta invocând perturbarea semnificativă a procedurii de organizare și desfășurare a procesului electoral în județul Dolj.

Instanța de fond a reținut, în mod corect, neîndeplinirea condiției pagubei iminente și din această perspectivă, câtă vreme prin art. 3 și art. 4 din Hotărârea B.E.C. nr. 29H/19.04.2024 s-a dispus reluarea operațiunii de desemnare a președinților Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj și ai birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Giurgiu, precum și a locțiitorilor acestora, dar și faptul că acțiunile prevăzute la pct. 50, 51, 59, 66, 68 și 69 din Calendarul aprobat prin H.G. nr. 199/2024 vor fi duse la îndeplinire în termenele prevăzute de O.U.G. nr. 21/2024 și de Legea nr. 115/2015, calculate prin raportare la data desemnării, prin tragere la sorți, a președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora.

De altfel, din informațiile disponibile pe paginile oficiale de internet ale autorităților competente, reiese că anterior pronunțării de către Curtea de Apel Craiova a încheierii din 29 aprilie 2024, recurate în prezenta cauză, se procedase deja la constituirea unor noi birouri electorale de circumscripție în județul Dolj, astfel că procesul electoral își continua cursul, fără a se confirma pretinsa perturbare previzibilă gravă a funcționării autorității publice sau serviciului public.

În concluzie, Înalta Curte constată că în cauza pendinte nu este îndeplinită condiția pagubei iminente. Cum cele două condiții esențiale pentru suspendarea actului - cazul bine justificat și paguba iminentă - se impun a fi întrunite în mod cumulativ, devine inutilă orice evaluare efectuată asupra condiției cazului bine justificat, întrucât, indiferent de concluzia la care s-ar ajunge cu privire la aceasta, nu poate interveni suspendarea executării actului administrativ contestat, în absența întrunirii cumulative a tuturor condițiilor legale.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentința primei instanțe nu este rezultatul unei interpretări și aplicări eronate a dispozițiilor legale în materie, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din data de 29 aprilie 2024 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 23 mai 2024.