ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4427/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată. Procedura derulată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal la data de 29.04.2024, sub nr. x/2024, contestatorii A., B., C., D., E. și F. au solicitat, în contradictoriu cu intimații Biroul Electoral Central, suspendarea și anularea 1. Hotărârii Biroul Electoral Central nr. 77H/26.04.2024, prin care a fost respinsă contestația împotriva procesului-verbal nr. x din data de 23.04.2024 întocmit de președintele Tribunalului Dolj și a procedurii de tragere la sorți pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia realizată de președintele Tribunalului Dolj în data de 23.04.2024, ora 18:00 (lista cu președinții și locțiitorii birourilor electorale de circumscripție din județul Dolj);

Procesului-verbal nr. x din data de 23.04.2024, ora 18:00 întocmit de președintele Tribunalului Dolj și a procedurii de tragere la sorți pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia realizată de președintele Tribunalului Dolj în data de 23.04.2024, ora 18:00 (lista cu președinții și locțiitorii birourilor electorale de circumscripție din județul Dolj);

Procesului-verbal nr. x din data de 24.04.2024, ora 15:45 întocmit de președintele Tribunalului Dolj;

Procesului-verbal nr. x din data de 25.04.2024, ora 13:45 întocmit de președintele Tribunalului Dolj;

Procesului-verbal nr. x din data de 26.04.2024, ora 11:15 întocmit de președintele Tribunalului Dolj. Prin cererea formulată la data de 10.05.2024, reclamanta A. a solicitat introducerea în cauză și a Președintelui Tribunalului Dolj. Prin încheierea de ședință din 24 mai 2024, Curtea a disjuns cererea formulată de reclamanta A. și a format un nou dosar, nr. x/2024, cu termen de judecată la 27.05.2024. În dosarul nou format, nr. x/2024, Curtea, prin sentința nr. 219 din 27 mai 2024, a admis excepția necompetenței teritoriale, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâții Biroul Electoral Central, Tribunalul Dolj și Președintele Tribunalului Dolj în favoarea Curți de Apel Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 23.05.2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central, Tribunalul Dolj și Președintele Tribunalului Dolj, anularea 1. Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 77H/26.04.2024 prin care a fost respinsă contestația împotriva procesului-verbal nr. x din data de 23.04.2024 întocmit de președintele Tribunalului Dolj și a procedurii de tragere la sorți pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia realizată de președintele Tribunalului Dolj în data de 23.04.2024, ora 18:00 (lista cu președinții și locțiitorii birourilor electorale de circumscripție din județul Dolj); 2. Procesului-verbal nr. x din data de 23.04.2024, ora 18:00 întocmit de președintele Tribunalului Dolj și a procedurii de tragere la sorți pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia realizată de președintele Tribunalului Dolj în data de 23.04.2024, ora 18:00 (lista cu președinții și locțiitorii birourilor electorale de circumscripție din județul Dolj). Prin încheierea de ședință din 11 iunie 2024, Curtea a admis excepția litispendenței, ridicată din oficiu, și a dispus reunirea dosarului nr. x/2024 la dosarul nr. x/2024 al Curții de Apel Suceava. 2. Hotărârea primei instanțe În dosarul nr. x/2024, prin sentința civilă nr. 73 din 11 iunie 2024, Curtea a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Dolj și a respins cererea formulată în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive. A admis în parte cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central, Președintele Tribunalului Dolj și Tribunalul Dolj. A anulat în parte Hotărârea nr. 77H/26.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central în ceea ce o privește pe reclamantă. A respins în rest cererea ca nefondată și a obligat pârâtul Biroul Electoral Central la plata în favoarea reclamantei a sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei sentințe, pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instnață, sau, în subsidiar, rejudecarea cauzei și respingerea contestației, ca neîntemeiată. II. Soluția instanței de recurs Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte apreciază că se impune a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., aspectul vizând lipsa capacității procesuale de folosință a recurentului Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 invocat de reprezentantul Ministerului Public. 1. Aspecte de fapt și de drept relevante Înalta Curte reține că excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului. Potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, "Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi." În același sens, dispozițiile art. 19 din Regulamentul din 20 martie 2024 de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru alegerilor pentru alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 aprobat prin Hotărârea nr. 1 din 20 martie 2024 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 25 martie 2024 prevăd că, "Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor legale". Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește. În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10.07.2024, fiind publicate, mai exact, procesele-verbale privind rezultatul alegerilor. În consecință, termenul de 3 zile s-a împlinit pe data de 14 iulie 2024. Prin urmare, ulterior acestei date Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 și-a pierdut capacitatea procesuală de folosință, încetându-și activitatea. Capacitatea procesuală de folosință reprezintă aptitudinea persoanei de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual. Potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Potrivit art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. Per a contrario, persoana care nu are, sau care pierde folosința drepturilor civile pe parcursul judecății, pierzând capacitatea procesuală de folosință, nu poate sta în judecată. Așadar, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune respingerea recursului formulat de pârâtul Biroul Electoral Central ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosință. 2. Temeiul legal al soluției date recursului Pentru argumentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 56 alin. (3) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul pentru lipsa capacității procesuale de folosință.