ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4410/2024

Ședința publică din data de 10 octombrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal la data de 14.05.2024, reclamanții A., B. și C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central, Tribunalul Dolj și Președintele Tribunalului Dolj, anularea Hotărârii nr. 77H/26.04.2024 emise de BEC și a Procesului-verbal nr. x/23.04.2024 întocmit de Președintele Tribunalului Dolj și a procedurii de tragere la sorți pentru desemnarea președintelui biroului electoral și a locțiitorului acestuia realizată de Președintele Tribunalului Dolj.

Prin sentința nr. 238 din 4 iunie 2024, Curtea a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Dolj și a respins cererea formulată cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis cererea formulată de reclamanți și a anulat Hotărârea BEC nr. 77H/26.04.2024 și Procesul-verbal nr. x/23.04.2024.

Împotriva acestei sentințe, pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, sau, în subsidiar, rejudecarea cauzei și respingerea contestației, ca neîntemeiată.

II. Soluția instanței de recurs

Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte apreciază că se impune a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., aspectul vizând lipsa capacității procesuale de folosință a recurentului Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 invocat de reprezentantul Ministerului Public.

Înalta Curte reține că excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului.

Potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, "Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi."

În același sens, dispozițiile art. 19 din Regulamentul din 20 martie 2024 de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru alegerilor pentru alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 aprobat prin Hotărârea nr. 1 din 20 martie 2024 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 25 martie 2024 prevăd că, "Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor legale".

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.

În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10.07.2024, fiind publicate, mai exact, procesele-verbale privind rezultatul alegerilor. În consecință, termenul de 3 zile s-a împlinit pe data de 14 iulie 2024.

Prin urmare, ulterior acestei date Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 și-a pierdut capacitatea procesuală de folosință, încetându-și activitatea.

Capacitatea procesuală de folosință reprezintă aptitudinea persoanei de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual. Potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului.

Potrivit art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. Per a contrario, persoana care nu are, sau care pierde folosința drepturilor civile pe parcursul judecății, pierzând capacitatea procesuală de folosință, nu poate sta în judecată.

Așadar, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune respingerea recursului formulat de pârâtul Biroul Electoral Central ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

Pentru argumentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 56 alin. (3) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul pentru lipsa capacității procesuale de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 împotriva sentinței nr. 238 din 4 iunie 2024 a Curții de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa capacității procesuale de folosință.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.