ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2892/2024

Ședința publică din data de 28 mai 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 22.04.2024, sub nr. x/2024, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE. și FF., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 29 H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să anuleze în tot actul administrativ nelegal și să dispună repunerea În situația anterioară emiterii actului nelegal, precum și anularea tuturor actelor subsecvente.

Totodată, în temeiul dispozițiilor art. 14 alin. (2) și art. 15 din Legea 554/2004, reclamanții au solicitat să se dispună suspendarea de urgență și cu precădere a efectelor Hotărârii nr. 29 H/19.04.2024 a BEC.

Prin încheierea din 29 aprilie 2024, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei timbrajului invocată din oficiu cu privire la cererea de suspendare formulată de reclamanții B., C., E., K., Q., S., W., FF. și U. prin reprezentant convențional A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central; a anulat cererea de suspendare formulată de reclamanții B., C., E., K., Q., S., W., FF., U. prin reprezentant convențional A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca netimbrată; a respins cererea de suspendare a efectelor Hotărârii nr. 29H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, formulată de restul reclamanților - A., EE., AA., D., L., X., J., R., T., F., CC., G., V., M., H., DD., P., I., N., O., Z., BB. și Y., prin reprezentant convențional A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca nefondată.

Împotriva încheierii din 29 aprilie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2024, au declarat recurs reclamanții A., D., H., I., J., L., M., N., O., P., R., T., V., X., Y., BB., CC., DD., EE..

În motivarea cererii de recurs, recurenții - reclamanți au arătat că prin Hotărârea nr. 29H/19.04.2024, Biroul Electoral Central a admis contestațiile formulate, a desființat procesul-verbal de învestitură din data de 15.04.2024, ora 12, întocmit cu ocazia tragerii la sorți a președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora pentru circumscripțiile electorale din județul Dolj, precum și procesele-verbale subsecvente, dispunând reluarea operațiunii de desemnare a președinților BEJ nr. 17 Dolj și a birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Dolj, precum și a locțiitorilor acestora, precum și ca lista întocmită de Președintele Tribunalului Dolj să cuprindă doar judecători în exercițiu la respectivul tribunal și procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Prin aceeași hotărâre, Biroul Electoral Central a dispus și ca, în ipoteza în care numărul de judecători și procurori înscriși în lista întocmită potrivit dispozițiilor alin. (2), mai sus expus, este insuficient, lista să se completeze cu judecători în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția Tribunalului Dolj, respectiv, procurori ai parchetelor de pe lângă acestea, iar ulterior tragerii la sorți a persoanelor desemnate din lista întocmită de Președintele Tribunalului Dolj și a juriștilor înscriși în Corpul experților electorali, care au o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori, se va proceda la repartizarea acestor persoane pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrative-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție.

În continuare, aceeași hotărâre dispune asupra reluării acțiunilor prevăzute la pct. 50, 51, 59, 66, 68 si 69 din calendarul aprobat prin H.G. nr. 199/2024, în termenele prevăzute de O.U.G. nr. 21/2024 și Legea nr. 115/2015, calculate prin raportare la data desemnării, prin tragere la sorți a noilor președinți și locțiitori, alin. (2) al art. 4 din dispozitivul acestei hotărâri conferind dreptul noilor birouri astfel constituite de a soluționa comunicările și solicitările comunicate birourilor anterioare, dar și anulării implicite a tuturor actelor întocmite de acestea și reluarea procedurilor deja îndeplinite.

În susținerea condiției cazului bine justificat, recurenții a invocat, în esență, că hotărârea atacată anulează întreaga procedură electorală desfășurată la nivelul Județului Dolj până la data de 19.04.2024, dispunând în mod arbitrar, prin adăugare la lege, fără temei legal, fără a avea competență și fără a fi investit în mod concret în acest sens.

Prin aceeași hotărâre, BEC - organ fără atribuții legislative, în ciuda inexistenței cadrului juridic necesar, care să îi confere atributul de a emite acte normative apte să abroge sau să modifice legi sau hotărâri ale Guvernului, intervine în mod nepermis asupra calendarului aprobat prin H.G. nr. 199/2024, lasă fără aplicare termenele prevăzute de O.U.G. nr. 21/2024 și Legea nr. 115/2015.

Este adevărat că aceste considerente nu pot fi tranșate definitiv în procedura suspendării executării actului administrativ, însă pot fi analizate de către instanța sesizată cu cererea de suspendare în cadrul cercetării aparenței vădite de nelegalitate invocate, având în vedere că se pune în discuție însăși competența autorității emitente, precum și motivarea actului administrativ.

În acest sens, în jurisprudența sa, secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a admis că pot constitui astfel de împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă cu privire la legalitatea actului administrativ-fiscal următoarele: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depășirea competenței, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziții legale declarate neconstituționale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ.

Or, din acest punct de vedere, susținerile invocate sunt apte a releva un caz bine justificat, în condițiile în care, la o analiză formală a actului administrativ, trebuie să se observe că temeiul de drept reținut în cuprinsul acestuia este reprezentat de dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, însă în cuprinsul actului, cel puțin în aparență, nu se regăsește o motivare în fapt care să definească noțiunea de magistrat prevăzută de textul legal mai sus redat, astfel încât să reiasă de ce această noțiune a fost restrânsă la judecători în exercițiu la respectivul tribunal și procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Coroborarea dispozițiilor art. 26 ale Legii nr. 115/2015 cu alte acte normative care nu reglementează alegerile locale generale conduce la creația unei lex terția, ceea ce ar fi de natură a conduce la încălcarea principiului separației puterilor în stat.

Desigur, revine instanței de fond să aprofundeze aceste aspecte, inclusiv să interpreteze noțiunea de magistrat în accepțiunea dată de prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, toate aceste aspecte neputând fi tranșate în cadrul controlului sumar pe care instanța îl poate efectua în cadrul procedurii de suspendare a executării actului administrativ.

Se poate reține însă că există o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate pe care se fundamentează caracterul executoriu al hotărârii a cărei suspendare se solicită, îndoială circumscrisă cazului bine justificat, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.

În atare situație, nefiind îndrituită să realizeze în speță un control efectiv de legalitate al actului administrativ, în raport de îndeplinirea condițiilor legale privind emiterea hotărârii BEC, întrucât o asemenea analiză ar presupune în mod necesar antamarea fondului cauzei, Curtea trebuia să remarce totuși, la o analiză prima faciae a conținutului actului în litigiu, că se creează o îndoială serioasă și aptă să determine necesitatea pronunțării unei soluții de suspendare a actului și acordării protecției provizorii în favoarea reclamanților, motivele invocate sub aspectul aparenței de nelegalitate fiind suficiente pentru a constata îndeplinirea cerinței existenței cazului bine justificat, astfel cum este definit de prevederile legale susmenționate.

În privința condiției pagubei iminente, recurenții au susținut că și această condiție este întrunită în speță, având în vedere consecințele susceptibile de a decurge din punerea în executare imediată a hotărârii atacate, prin care s-a dispus cu privire la desființarea procesului-verbal de învestitură din data de 15.04.2024, ora 12, întocmit cu ocazia tragerii la sorți a președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora pentru circumscripțiile electorale din județul Dolj, consecințe ce sunt de natură a perturba activitatea Biroului Electoral de Circumscripție și a tribunalelor, care sunt puse în situația de a repeta procedura de tragere la sorți mai înainte de analizarea legalității actului administrativ, procedură care ar trebui repetată de mai multe ori, așa cum s-a întâmplat în cazul Biroului Electoral de Circumscripție Județeană Buzău.

În ipoteza în care tragerea la sorți s-ar efectua în mod repetat, în conformitate cu dispozitivul Hotărârii B.E.C. nr. 29H/19.04.2024, iar ulterior, acest din urmă act administrativ ar fi anulat de către instanța de judecată, activitatea autorităților publice implicate în mod direct și indirect în organizarea scrutinului ar fi perturbate iar efectele negative ale unei asemenea situații ar fi imposibil de remediat.

Nu în ultimul rând, în căzui în care s-ar da curs unui asemenea scenariu, s-ar produce o încălcare și o perturbare a însăși instituției juridice și democratice a alegerilor libere, precum și încălcarea dreptului constituțional de a alege. De asemenea, inclusiv cheltuielile considerabile generate de organizarea alegerilor ar constitui o paguba iminentă și imposibil de recuperat.

Nu se poate reține că aceste consecințe nu sunt susceptibile de a afecta grav și situația reclamanților, fiind incertă o posibilitate ulterioară de reparare integrală a pagubei produse, în eventualitatea anulării actului administrativ de către instanța de judecată.

Legal citat, intimatul -pârât Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare.

II. Soluția instanței de recurs asupra căii de atac formulate

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul reclamantelor J. și BB., Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității dispusă la alin. (3) al aceluiași articol, cererea de recurs nefiind semnată, (tabelul cu semnături atașat recursului nefiind semnat de cele două reclamante).

Nesemnarea cererii de recurs se prezintă ca o excepție de procedură, absolută și peremptorie a cărei soluționare se impune în mod prioritar prin raportare la rezolvarea fondului.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., unul dintre elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs este semnătura recurentului, iar potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerința de la alin. (1) lit. e) este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Lipsa semnăturii poate fi complinită potrivit dispozițiilor art. 196 alin. (2) coroborat cu art. 494 C. proc. civ., astfel că, pentru termenul de judecată din data de 28.05.2024, reclamantele au fost citate cu mențiunea de a preciza dacă au formulat recurs, având în vedere că nu au semnat tabelul anexat recursului. Pentru termenul de judecată acordat, însă, recurentele - reclamante nu au depus nicio precizare în acest sens.

Având în vedere că recurentele- reclamante au fost înștiințate cu privire la lipsa semnăturii cererii de recurs, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. e) coroborat cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., instanța va admite excepția nulității recursului invocată din oficiu și, în consecință, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul declarat de reclamantele J. și BB..

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea recurată, în raport de criticile invocate și normele legale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenții - reclamanți A., D., H., I., L., M., N., O., P., R., T., V., X., Y., CC., DD. și EE. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Din circumstanțele concrete ale cauzei, Înalta Curte reține că, prin Hotărârea nr. 29H/19.04.2024, emisă de intimatul - pârât, s-a dispus admiterea contestațiilor formulate împotriva desemnării președinților birourilor electorale de circumscripție din județul Dolj, precum și a locțiitorilor acestora la alegerile din data de 9 iunie 2024, precum și desființarea procesului-verbal de investitură din data de 15.04.2024, ora 12:00.

De asemenea, a dispus și ca, în ipoteza în care numărul de judecători și procurori înscriși în lista întocmită potrivit dispozițiilor alin. (2), mai sus expus, este insuficient, lista să se completeze cu judecători în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția Tribunalului Dolj, respectiv, procurori ai parchetelor de pe lângă acestea, iar ulterior tragerii la sorți a persoanelor desemnate din lista întocmită de Președintele Tribunalului Dolj și a juriștilor înscriși în Corpul experților electorali, care au o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori, se va proceda la repartizarea acestor persoane pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrative-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție.

Prin aceeași hotărâre s-a dispus reluarea operațiunii de desemnare a președinților Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj și ai birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Giurgiu, precum și a locțiitorilor acestora, dar și ducerea la îndeplinire a acțiunilor prevăzute la pct. 50, 51, 59, 66, 68 și 69 din Calendarul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 199/2024 în termenele prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2024 și de Legea nr. 115/2015, calculate prin raportare la data desemnării, prin tragere la sorți, a președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora.

Prin cererea de chemare în judecată dedusă judecății în cauza pendinte, recurenții - reclamanți au solicitat, printre altele, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 14 din același act normativ, suspendarea executării actului atacat, iar prima instanță a apreciat ca nefiind întrunite, în cauză, cele două condiții impuse de art. 14 indicat anterior.

Prin calea de atac exercitată împotriva acestei soluții a instanței de fond, dincolo de unele referiri la situația de fapt, recurenții - reclamanți au dezvoltat critici subsumate motivelor de casare/nelegalitate de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Analizând în continuare criticile subsumate motivului de casare/nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte le găsește nefondate, hotărârea pronunțată în primă instanță fiind dată cu interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, coroborate cu cele ale art. 14 și art. 2 alin. (1) lit. ș) și lit. t) din același act normativ, din perspectiva îndeplinirii condițiilor "cazului bine justificat" și a "pagubei iminente".

Înalta Curte are în vedere, din perspectivă generală, împrejurarea că acțiunea privind suspendarea executării actului administrativ se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor clamate, însă doar atunci când acestea sunt supuse unui risc iminent de vătămare, pentru a se evita exercitarea abuzivă a prerogativelor de care dispun autoritățile publice.

Conform art. 15 alin. (1) prima teză din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14 din același act normativ, text care prevede că "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente (...) persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral (...)."

Îndeplinirea celor două condiții reglementate de art. 14 din actul normativ sus evocat, respectiv cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube, este verificată, în funcție de circumstanțele cauzei, printr-o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza argumentelor de fapt și de drept prezentate de partea interesată, care trebuie să ofere indicii suficiente pentru a crea un dubiu asupra prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube greu, sau imposibil de înlăturat, în ipoteza în care actul contestat ar fi anulat.

În ceea ce privește cazul bine justificat, instanța de fond în mod corect a reținut că, în aparență, hotărârea contestată a fost emisă de un organ competent, având în vedere dispozițiile art. 41 și art. 39 alin. (1) lit. c) și e) din Legea nr. 115/2015, argumentele reclamanților privind limitele competențelor presupunând o analiză ce depășește limitele unei aparențe de nelegalitate, analiză ce poate fi efectuată doar în cadrul examinării cererii de anulare a hotărârii contestată.

Nici în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, care nu disting cu privire la calitatea magistraților ce pot participa la tragerea la sorți organizată de Tribunalul Dolj, nu poate fi reținută aparența de nelegalitate, având în vedere faptul că analiza detaliată a argumentelor în această privință ar presupune analiza fondului cauzei.

În ceea ce privește argumentele privind nemotivarea actului administrativ, Înalta Curte, în acord cu judecătorul de primă instanță, apreciază că Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 29H din 19.04.2024 a fost suficient motivată, aceasta făcând referire la criteriile avute în vedere de organul administrativ la emiterea lui.

Noțiunea de "pagubă iminentă" are o definiție legală reglementată prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că, prin aceasta, se înțelege un prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Înalta Curtea observă însă că prin cererea de chemare în judecată, din perspectiva desemnării președinților birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Dolj, precum și a locțiitorilor acestora, recurenții - reclamanți nu au invocat un prejudiciu material ce ar fi fost produs acestora prin Hotărârea BEC nr. 29H/19.04.2024. De asemenea, nu au arătat nici de ce acest prejudiciu ar fi greu sau imposibil de reparat, astfel încât să fie necesară intervenția de urgență a instanței de contencios administrativ.

Se reține că paguba iminentă nu se analizează în general, prin prisma implicațiilor pe care le-ar putea avea executarea actului administrativ, ci, în concret, prin prisma persoanei vizate și a situației sale specifice.

Paguba iminentă implică o anumită urgență dată de faptul că executarea actului administrativ ar aduce o atingere gravă și imediată asupra situației reclamantelor sau intereselor acestora, iar dovedirea pagubei iminente, precum și necesitatea prevenirii acesteia sunt în sarcina reclamanților, în acord cu prevederile art. 10 și art. 249 C. proc. civ.

Înalta Curte observă că prin cererea de chemare în judecată, intimatele - reclamante au invocat teza unei perturbări previzibile grave a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, reglementată de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004. În acest sens au susținut că s-ar fi ajuns la suspendarea activității birourilor electorale de circumscripție, având ca efect depășirea termenelor imperative instituite de legiuitor pentru desfășurarea alegerilor, întrucât, în absența acestor birouri, nu s-ar putea proceda în continuare la desfășurarea etapelor reglementate de lege pentru realizarea alegerilor.

Înalta Curte observă că prin cererea de recurs, recurenții - reclamanți au invocat teza unei perturbări previzibile grave a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, reglementată de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, au susținut că s-ar fi ajuns la suspendarea activității birourilor electorale de circumscripție, având ca efect depășirea termenelor imperative instituite de legiuitor pentru desfășurarea alegerilor, întrucât, în absența acestor birouri, nu s-ar putea proceda în continuare la desfășurarea etapelor reglementate de lege pentru realizarea alegerilor.

Or, aceste aspecte nu se verifică în cauză, câtă vreme prin art. 3 și art. 4 din Hotărârea BEC nr. 29H/19.04.2024 s-a dispus reluarea operațiunii de desemnare a președinților Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj și ai birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Dolj, precum și a locțiitorilor acestora, dar și faptul că acțiunile prevăzute la pct. 50, 51, 59, 66, 68 și 69 din Calendarul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 199/2024 vor fi duse la îndeplinire în termenele prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2024 și de Legea nr. 115/2015, calculate prin raportare la data desemnării, prin tragere la sorți, a președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora.

Totodată, instanța nu poate specula asupra posibilelor implicații care ar rezulta ca urmare a executării Hotărârii BEC nr. 29H/19.04.2024, atât timp cât reclamanții nu au oferit instanței nicio informație concretă în acest sens. Într-un astfel de context, iminența producerii unei pagube apare ca fiind ipotetică, eventuală, iar nu previzibilă și certă, aspect ce nu se circumscrie caracterului de excepție al suspendării executării actului administrativ, conform regimului juridic pe care legea în vigoare îl conferă acestei instituții juridice.

De asemenea, interesul privat al recurenților - reclamanți asociat obținerii unei remunerații nu poate fi prevalent interesului public vizând desfășurarea procesului electoral în scopul alegerii membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din data de 9 iunie 2024.

În concluzie, Înalta Curte constată că în cauza pendinte nu este îndeplinită condiția pagubei iminente, iar cum cele două condiții esențiale pentru suspendarea actului - cazul bine justificat și paguba iminentă - se impun a fi întrunite în mod cumulativ, prima instanță a aplicat corect prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004, coroborate cu cele ale art. 14 și art. 2 alin. (1) lit. ș) și t) din același act normativ, când a respins cererea de suspendare a executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 29H/19.04.2024.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți A., D., H., I., L., M., N., O., P., R., T., V., X., Y., CC., DD. și EE. împotriva încheierii din 29 aprilie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2024, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului pentru lipsa semnăturii și, în consecință, anulează recursul declarat de recurentele-reclamante J. și BB., ca nesemnat.

Respinge excepția nulității recursului formulat de ceilalți recurenți-reclamanți, ca nefondată.

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți A., D., H., I., L., M., N., O., P., R., T., V., X., Y., CC., DD. și EE. împotriva încheierii din 29 aprilie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2024, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 28 mai 2024.