ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3921/2024

Ședința publică din data de 18 septembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la data de 22.04.2024 pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. x/2024, reclamanții A., B., C., D. și E., având calitatea de procurori în cadrul D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Pitești și F., G. și H., având calitatea de procurori în cadrul P.C.A. Pitești, în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Tribunalul Argeș, în temeiul art. 1 alin. (1) și art. 8 din Legea nr. 554/2004, au formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 33H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central (B.E.C.), solicitând suspendarea executării Hotărârii nr. 33H/19.04.2024 emisă de B.E.C. și a tuturor efectelor produse de aceasta până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de soluționare a prezentei acțiuni, conform art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și, în principal anularea Hotărârii nr. 33H/19.04.2024 și în consecință menținerea ca temeinice și legale a Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 15.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Argeș și a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 15.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripție județeană nr. 3 Argeș.

În subsidiar, s-a solicitat anularea în parte a Hotărârii nr. 33H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestației formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 15.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Argeș.

Prin sentința civilă nr. 218 din 27 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Argeș, invocată din oficiu de instanță.

S-a respins cererea formulată împotriva pârâtului Tribunalul Argeș, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-a admis în parte cererea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G. și H., împotriva pârâtului Biroul Electoral Central.

S-a dispus anularea Hotărârii nr. 33H/19.04.2024.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs pârâtul Biroul Electoral Central, solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate ca fiind nelegală și în consecință, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanța în temeiul motivului de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., iar, în subsidiar, rejudecarea cauzei de către instanța de recurs și respingerea contestației, ca neîntemeiate.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., s-a invocat încălcarea dispozițiilor art. 200 și următoarele din C. proc. civ., apreciindu-se că în condițiile în care reclamanta a învestit instanța cu o acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, lege care se completează cu dispozițiile din C. proc. civ., instanța era obligată să urmeze procedura regularizării cererii de chemare în judecată.

Totodată, instanța de fond a încălcat și dispozițiile art. 22 alin. (3), art. 246 și art. 247 din C. proc. civ. și art. 161 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora instanța trebuia să pună în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a contestatorilor, cărora Biroul Electoral Central, prin Hotărârea nr. 33H/19.04.2024, le-a admis contestațiile.

În ceea ce privește motivele circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a invocat recurentul – pârât greșita interpretare a prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, intenția legiuitorului fiind ca magistrații prevăzuți la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, să fie magistrați în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, respectiv la Parchetul de pe lângă acesta, nefiind reglementată o procedură distinctă de înscriere pe respectiva listă a magistraților din cadrul judecătoriilor, altui tribunal, curților de apel și a parchetelor de pe lângă acestea.

De asemenea, s-a arătat că nu există un drept subiectiv de a participa la tragerea la sorți în vederea desemnării în funcția de președinte, sau locțiitor al acestuia, al unui birou electoral de circumscripție, aceasta fiind exclusiv o îndatorire de serviciu, îndeplinită în condițiile legii.

Examinând cu prioritate excepția rămânerii fără obiect a acțiunii invocată de reprezentantul Ministerului Public, conform art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., text potrivit căruia se vor soluționa, cu prioritate, excepțiile de procedură sau de fond care fac inutilă soluționarea, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamanții au învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune privind suspendarea și anularea hotărârii nr. 33 H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central.

Prin hotărârea nr. 33 H/19.04.2024 Biroul Electoral Central a admis contestațiile formulate, a desființat procesele-verbale nr. x/15.04.2024 și y/15.04.2024 dispunând reluarea operațiunii de desemnare a președinților Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 3 Argeș și a birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Argeș precum și a locțiitorilor acestora, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015, precum și ale art. 1 alin. (2) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, menționând și modul în care urmează să fie întocmită lista de către președintele Tribunalului Argeș și modul de repartizare.

De asemenea, s-a arătat că acțiunile prevăzute la pct. 50, 51, 59, 66, 68 si 69 din calendarul aprobat prin H.G. nr. 199/2024, vor fi duse la îndeplinire în termenele prevăzute de O.U.G. nr. 21/2024 și Legea 115/2015, calculate prin raportare la data desemnării, prin tragere la sorti a noilor președinți si locțiitori, alin. (2) al art. 4 din dispozitivul acestei hotărâri conferind dreptul noilor birouri astfel constituite de a soluționa comunicările și solicitările comunicate birourilor anterioare, dar și anulării implicite a tuturor actelor întocmite de acestea și reluarea procedurilor deja îndeplinite.

În esență, acțiunea a urmărit înlăturarea interpretării restrictive date de Biroul Electoral Central a interpretat dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, respectiv, doar cu privire la magistrații în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, respectiv la parchetul de pe lângă acestea, în timp ce reclamanții au considerat că textul de lege nu face nicio distincție între magistrați (judecători sau procurori) și rangul profesional/gradul profesional pe care-l ocupă sau instanța unde aceștia își desfășoară activitatea.

În ceea ce privește excepția lipsei de obiect a acțiunii, invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte urmează a o admite, având în vedere următoarele aspecte:

Instanța de control judiciar reține împrejurarea că prin decizia nr. 3054 pronunțată în data de 5 iunie 2024 de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2024, în majoritate, s-a respins recursul formulat de recurentul Biroul Electoral Central împotriva sentinței nr. 108/F-CONT din 29 aprilie 2024 a Curții de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Prin sentința recurată în acea cauză s-a anulat în parte Hotărârea nr. 33 H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, în sensul că s-au respins contestațiile formulate împotriva procesului-verbal nr. x/A/2024 din 15.04.2024 privind constituirea birourilor electorale de circumscripție municipale, orășenești și comunale din județul Argeș și s-a respins, ca rămasă fără interes, cererea de suspendare a executării Hotărârii nr. 33 H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central.

Reține Înalta Curte că Hotărârea nr. 33 H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, atacată și în prezenta cauză, a fost anulată în mod definitiv, fiind menținut procesul-verbal nr. x/A/2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din județul Argeș, prin care s-a stabilit calitatea de membri ai birourilor electorale de circumscripție, comunală, orășenească și municipală din județul Argeș, pentru persoanele menționate în Anexa nr. 1 la procesul-verbal, aspect pus în discuție prin intermediul excepției rămânerii fără obiect a acțiunii, motiv de casare de ordine publică în condițiile art. 489 alin. (3) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Mai reține Înalta Curte și că, ulterior emiterii hotărârii BEC nr. 33H/19.04.2024, așa cum rezultă din informațiile publicate pe site-urile Biroului Electoral Central, a avut loc o nouă tragere la sorți a președinților birourilor electorale de circumscripție din județul Argeș și a locțiitorilor acestora, fiind continuat procesul electoral în județul Argeș, noua tragere la sorți, respectiv procesul-verbal întocmit cu această ocazie nefiind contestate în prezenta cauză.

Acțiunea civilă, ca ansamblu de mijloace procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților din proces (art. 29 C. proc. civ.), implică întrunirea cumulativă a patru condiții generale, respectiv formularea unei pretenții, interesul, capacitatea procesuală și calitatea procesuală (art. 32 C. proc. civ.), după cum presupune existența a trei elemente, adică părțile, obiectul și cauza.

Pretenția formulată de partea reclamantă prin acțiune, alcătuind obiectul cererii de chemare în judecată, trebuie să subziste pe parcursul judecății.

Așadar, unul dintre elementele acțiunii civile, este, alături de părți și cauză, obiectul acțiunii, respectiv pretenția concretă, condiție generală care vizează orice cerere în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării căilor de atac.

În raport de aceste texte normative, Înalta Curte constată că obiectul cererii de față îl constituie anularea Hotărârii BEC nr. 33H/19.04.2024, act administrativ care a fost definitiv desființat, în urma soluționării acțiunii în anulare ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2024

În consecință, în cauză nu mai este așadar îndeplinită condiția premisă a existenței unui act administrativ care să fie vizat de cererea de anulare în cadrul controlului de legalitate solicitat, astfel încât cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect din moment ce Hotărârea BEC nr. 33H/19.04.2024 a fost deja anulată definitiv prin decizia nr. 3054 pronunțată în data de 5 iunie 2024 de Înalta Curte de Casație și Justiție a Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal.

Ca urmare, Înalta Curte constată că nu se mai impune analiza criticilor formulate de recurentul-pârât în calea de atac, câtă vreme, la data soluționării prezentului recurs, cererii de chemare în judecată îi lipsește una din condițiile de exercitare a acțiunii civile, respectiv obiectul, aspect care face inutilă analiza de fond a cauzei.

În consecință, Înalta Curte, consecutiv admiterii recursului declarat de pârâtul Biroul Electoral Central și casării sentinței recurate, în condițiile art. 496 alin. (1) raportat la art. 32-33 C. proc. civ. și a admiterii excepției rămânerii fără obiect a acțiunii, va respinge contestația ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Biroul Electoral Central împotriva sentinței nr. 218 din 27 mai 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând:

Admite excepția rămânerii fără obiect a acțiunii invocată de reprezentantul Ministerului Public.

Respinge contestația formulată de contestatorii A., B., C., D., E., F., G. și H., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 18 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.