ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 836/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 836/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 20.07.2016, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale București, să se dispună suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 13.06.2016, până la pronunțarea acțiunii pe fond.
Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 228 din 19 septembrie 2016, Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea de suspendare a executării formulate de S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale București, ca neîntemeiată.
Cererea de recurs
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. solicitând casarea și în rejudecare, pe fond, admiterea cererii de suspendare a executării, invocând generic dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Procedura derulată în recurs
Prin raportul întocmit în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., magistratul raportor a concluzionat: în principal, recursul este insuficient timbrat, sub rezerva completării taxei judiciare de timbru cu suma de 50 RON; în subsidiar, recursul este tardiv formulat.
După analiza raportului în completul de filtru, acesta s-a comunicat părților pentru a formula un punct de vedere. Nici una dintre părți nu a formulat punct de vedere.
La data de 26.01.2018, recurenta -reclamantă a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 50 RON, în completare.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepția tardivității cererii de recurs, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată.
Potrivit art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare.
În cauză, sentința a fost comunicată recurentei-reclamante la data de 21.10.2016, iar cererea de recurs a fost înregistrată la Curtea de Apel Suceva la data de 28.10.2016, conform rezoluției de primire.
În condițiile în care termenul de recurs, calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 27.10.2016 (zi lucrătoare), recursul este tardiv formulat.
Conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Această sancțiune se aplică și în cazul nerespectării termenului de declarare a recursului, dat fiind faptul că este vorba despre exercitarea unui drept procesual.
Având în vedere aspectele prezentate, Înalta Curte constată că recursul nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute sub sancțiunea nulității, nerespectarea termenului de declarare a recursului prevăzut de dispozițiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 atrăgând aplicarea prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în temeiul cărora, se va admite excepția tardivității recursului, invocată din oficiu și, pe cale de consecință, se va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 228 din 19 septembrie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2018.