ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 726/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 16.07.2015, sub nr. x/2015, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună pe cale de ordonanță președințială obligarea pârâților la asigurarea către reclamant a medicamentului B. (denumire comercială C.), pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală).

Soluția primei instanțe

Prin sentința nr. 2074 din 28.07.2015 Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile invocate de pârâți, respectiv: excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Ministerul Sănătății, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Guvernul României, excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta CNAS; a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTRUL SĂNĂTĂȚII, CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE și a obligat pârâții să asigure reclamantului, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2015 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), medicamentul B. (denumire comercială C.).

Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri, în condițiile art. 483 C. proc. civ., a formulat recurs Casa Națională de Asigurări de Sănătate, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea ordonanței președințiale.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, a motivat că nu există identitate între persoana chemată în judecată și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății, neavând competențe legale în ceea ce privește elaborarea criteriilor medicale de includere/excludere în tratament, de monitorizare și întrerupere a terapiei și evaluare a medicamentelor acordate pacienților. A precizat că Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale are competențe în vederea introducerii pe listă a unui nou medicament, pe baza metodologiei stabilite prin ordin al ministrului Sănătății și aprobat prin hotărâre de Guvern.

A susținut recurenta, criticând admiterea ordonanței președințiale, că reclamanții nu au dovedit că există o aparență a dreptului, cu atât mai mult cu cât există tratamente alternative cu privire la care legiuitorul prevede decontare 100%. Instanța nu a avut în vedere faptul că medicamentele solicitate de reclamanți nu se află în Lista denumirilor internaționale, că medicamentele nu se acordă niciunui asigurat din România, că nu există un preț de decontare stabilit de Ministerul Sănătății și că există tratamente alternative cu medicamente compensate 100%.

4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în Completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 26 octombrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 14 decembrie 2017, Completul de filtru a constatat, față de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

Cu privire la fondul recursului

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția lipsei de interes a recursului, invocată din oficiu de către instanță, este întemeiată, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, obligarea pârâților să includă în Lista medicamentelor compensate a medicamentului B. (denumire comercială C.) în regim de compensare 100%, și să asigure reclamantului medicamentul respectiv pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), pe toată durata tratamentului.

În cauză, Înalta Curte constată că, până la soluționarea recursului, prin Hotărârea nr. 178/2017 privind completarea anexei la H.G. nr. 720/2008 privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, la punctul "P3: Programul național de oncologie" din sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%", secțiunea C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", a fost introdusă poziția 100 cu DCI Vermurafenibum.

De asemenea, prin Ordinul nr. 475/308/2017 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului Sănătății Publice și al președintelui CNAS nr. 1301/500/2008, a fost introdus și protocolul terapeutic corespunzător DCI B., cu indicația în monoterapie pentru tratamentul pacienților adulți cu melanom inoperabil și metastatic, pozitiv la mutația BRAV V600.

Prin urmare, avându-se în vedere că ceea ce s-a dedus judecății - introducerea medicamentului B. pe lista medicamentelor compensate - a fost executat de pârâți înainte de finalizarea definitivă a procesului, urmare a unor împrejurări intervenite ulterior introducerii cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, constată că interesul recurentei-pârâte în susținerea cererii de recurs promovată de aceasta nu mai subzistă, astfel că recursul va fi respins, ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 2074 din 28 iulie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 februarie 2018.