ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 962/2018

Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 17.04.2015, reclamanta Societatea Electrocentrale București S.A. - ELCEL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei, modificarea Deciziei nr. 576/11.03.2015 emise de pârâtă, în sensul modificării și completării acesteia, respectiv completarea art. 1 cu CET Palas, pentru cantitatea de energie efectiv realizată de această centrală de cogenerare deținută de Elcen până la data de 30.09.2014. 1.

Hotărârea primei instanțe Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2214 din 15 septembrie 2015, a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată. 1.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamanta Societatea Electrocentrale București S.A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei instanței de fond pentru o nouă judecată. În motivarea căii de atac exercitate recurenta a susținut următoarele: Reclamanta în calitate de producător de energie electrică și termică în cogenerare deține în portofoliu următoarele centrale de cogenerare: CET Grozăvești, CET București Sud, CET București VEST, CET Progresul și CET Palas, aceasta din urmă până la data de 30.09.2014, momentul divizării Societății Electrocentrale București. Astfel, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă, ale Regulamentul de calificare a producției de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență și de verificare și monitorizare a consumului de combustibil și a producțiilor de energie electrică și energie termică utile în cogenerare de înalta eficiență, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 114/2013, ELCEN în calitate de producător de energie electrică și termică în cogenerare, beneficiază conform deciziilor emise de ANRE de un bonus pentru cantitățile de energie electrică produse în cogenerare de înaltă eficiență. În acest sens lunar pentru anul 2014 au fost emise de către ANRE decizii privind aprobarea cantităților de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de bonus, pentru toate capacitățile de producție deținute de ELCEN inclusiv CTE Palas CET Palas, a aparținut Societății Electrocentrale București S.A. până la data efectivă a divizării, respectiv data de 30.09.2014, când s-a constituit în Societatea Electrocentrale Constanța. Deși pe parcursul anului 2014 prin deciziile ANRE s-a menționat în cadrul centralelor aparținând ELCEN și CET Palas, prin decizia nr. 576/11.03.2015, la art. 1, articol în care sunt indicate centralele și cantitățile de energie electrică produsă în cogenerare de înalta eficiență care beneficiază de schema de sprijin pentru perioada ianuarie - decembrie 2014, în mod cu totul nejustificat nu este inclusă și centrala Palas. Prin notificarea ELCEN nr. 14542/26.06.2014, ANRE a fost înștiințată cu privire la aprobarea de care Adunarea Extraordinară a Acționarilor ELCEN a proiectului de divizare prin desprindere asimetrică, iar prin adresa nr. 21926/23.09.2014, înregistrată la ANRE sub nr. 57664/23.09.2014, au fost transmise o serie de documente privind divizarea societății și efectele acesteia. Prin adresa menționata mai sus, ANRE a fost înștiințată de modificările survenite în structura societății reclamante ca efect al divizării, solicitându-se totodată modificarea licențelor pentru producerea energiei electrice și termice în raport de modificările survenite. În aceste condiții nu se poate reține ca pârâta nu avea cunoștință de modificările survenite urmare divizării parțiale a subscrisei. Mai mult, toate aceste informații au fost comunicate cu mult înainte de data emiterii deciziei atacate, respectiv data de 11.03.2015. Se consideră că, în mod greșit instanța de fond a apreciat că neincluderea în cererea de calificare transmisa de ELCEN în data de 26.01.2015, a unității de producție CTE Palas, constituie motiv de respingere a cererii, întrucât așa cum s-a arătat și prin cererea de chemare în judecata la data formulării acestei cererii, CTE Palas, nu mai aparținea ELCEN, însă aceasta situație nu exclude dreptul producătorului ELCEN de a beneficia de bonusul acordata pentru cantitate de energie electrică calificată ca fiind produsă în cogenerare de CTE Palas, până la data divizării (30.09.2014), dată până la care configurația/unitatea de producție CTE Palas a aparținut ELCEN. Totodată, deși însăși pârâta prin întâmpinarea formulata arată că ELCEN a beneficiat în perioada anterioară divizării de bonusul acordat pentru cantitățile lunare de energie electrică produsă în cogenerare de înalta eficiență produsa de CTE Palas, iar decizia emisă în martie 2015, reprezintă în fapt o regularizare a bonusului acordat pe baza deciziilor lunare, totuși în decizia finală întelege să excludă fără nicio justificare CTE Palas din configurațiile aparținând ELCEN. În drept se invocă prevederile art. 483 și următoarele din C. proc. civ., precum și pe cele ale art. 20 și următoarele din Legea nr. 554/2004. 1.

Apărarea formulate în cauză Prin întâmpinare, intimata - pârâtă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că hotărârea instanței de fond este temeinic motivată, cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor de drept material. 1.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 21 iunie 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 9 noiembrie 2018. II.Considerentele Înaltei Curți asupra recursului 2.1. Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare. Obiectul prezentului litigiu este reprezentat de modificarea Deciziei nr. 576/11.03.2015 emisă de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.), în sensul completării acestui act administrativ prin includerea în dispozitivul acesteia a CTE Palas, pentru cantitatea de energie efectiv realizaztă de această centrală de cogenerare, până la data de 30.09.2014, cât a fost deținută de reclamantă. Prima instanță a concluzionat că decizia atacată este legală, reținând în esență că potrivit art. 9 din Ordinul A.N.R.E. nr. 114/2013, stabilirea cantităților de energie electrică ce beneficiază de schema de sprijin se face pe baza autoevaluării pentru calificare realizată de reclamantă pentru anul 2014, iar aceasta nu a inclus în documentația trimisă A.N.R.E. și CET Palas pentru perioada în care această configurație de producție în cogenerare era înregistrată pe numele reclamantei. Soluția primei instanțe este legală, reflectând interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză. Criticile reclamantei se rezumă numai la omisiunea pârâtei de a include în decizia contestată dispoziții referitoare și la CET Constanța, despre care avea cunoștință că aparținuse până la data de 30.09.2014 reclamantei, și sunt nefondate. Prin Decizia A.N.R.E. nr. 576/11.03.2015 privind calificarea cantităților de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență și livrată din centralele aparținând Societății Electrocentrale București S.A., care beneficiază de scheme de sprijin în anul 2014. Astfel, prin art. 1 din această decizie s-a stabilit că se califică următoarele cantități de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență și livrată din centralele aparținând Societății Electrocentrale București S.A., care beneficiază de schema de sprijin pentru perioada ianuarie - decembrie 2014: CET Grozăvești cu 183.064,928 MWh, CET București Sud cu 774.828,806 MWh, CET București Vest cu 709.581,777 MWh și CET Progresu cu 332.890,300 MWh. CET Palas a aparținut reclamantei până la data de 30.09.2014, când a fost înregistrată la registrul comerțului Hotărârea A.G.A. nr. 14/25.07.2014 prin care s-a aprobat divizarea parțială, prin desprinderea unei părți din patrimoniu și transmiterea celui aferent CET Palas către Societatea Electrocentrale Constanța S.A. Este necontestat că pârâta a avut cunoștință despre aceste operațiuni, despre care a fost înștiințată de reprezentanții legali ai reclamantei. Însă o astfel de înștiințare este lipsită de relevanță sub aspectul exercițiului dreptului de beneficia de schema de sprijin pentru perioada ianuarie - decembrie 2014 pentru cantitățile de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență și livrată de CET Palas. Potrivit art. 9 din Ordinul A.N.R.E. nr. 114/2013: "Stabilirea cantităților de energie electrică ce beneficiază de Schema de sprijin se face pe baza autoevaluării pentru calificare realizate anual de Responsabilii de configurație. Autoevaluarea pentru calificare se face separat pentru fiecare Configurație de producție în cogenerare definită de Responsabilul de configurație conform prevederilor prezentului Regulament". Dispozițiile art. 21 din același ordin prevăd că, documentația de calificare este întocmită de Responsabilul de configurație și cuprinde cererea de calificare și o autoevaluare a cantităților de energie electrică produse în cogenerare de înaltă eficiență. Din cele ce preced, rezultă că, premisa beneficiului schemelor de sprijin pentru cantitățile de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență și livrată este întocmirea documentației de calificare întocmită de reclamantă, în calitate de responsabil de configurație, în sensul actului normativ menționat, compusă din cererea de calificare și o autoevaluare a cantităților de energie electrică produse în cogenerare de înaltă eficiență. Or, prin scrisoarea nr. 1967/26.01.2015, înregistrată la ANRE cu nr. 5679/27.01.2015, reclamanta - recurentă a solicitat calificarea cantităților de energie electrică produse în cogenerare de înaltă eficiență în configurațiile de producție în cogenerare din CET Grozăvești, CET Sud, CET Vest și CET Progresu pentru perioada ianuarie- decembrie 2014, fără a include configurația de producție în cogenerare din CET Palas. Mai mult, așa cum a reținut în mod just instanța de fond, nici prin documentația de calificare în forma finală transmisă cu scrisoarea nr. 6056 din 09.03.2015, ELCEN nu a solicitat calificarea unei cantități de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență și livrată din CET Palas. În aceste condiții, A.N.R.E. nu era îndreptățită a se pronunța și în ce privește energia electrică produsă de CET Palas, doar pe baza informațiilor comunicate de reclamantă legate de divizarea societății, fără a-și depăși competența cu care a fost învestită, întrucât în raport de art. 24 și art. 25 alin. (1) din același ordin, A.N.R.E. are ca atribuții analiza și validarea informațiilor, datelor și calculelor din documentațiile de calificare transmise de producători, așa încât în lipsa acestora, A.N.R.E. nu putea emite decizia de calificare a cantităților de energie electrică produse în cogenerare de înaltă eficiență și livrate din de CET Palas. Împrejurarea că la data întocmirii documentației de calificare CET Palas nu mai era în proprietatea reclamantei, nu anihila dreptul reclamantei ca pentru această unitate de producție să beneficieze de schema de sprijin aferentă perioadei din anul 2014 cât a fost proprietarul acesteia. În concluzie, Decizia nr. 576/11.03.2015 emisă de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei este legală, iar hotărârea instanței de fond care-o validează este dată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată și ale art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul reclamantei ca nefondat.