ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 932/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 932/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Procedura în fața primei instanțe
Cadrul procesual
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu Ministerul Fondurilor Europene-Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competititivității Economice, a solicitat anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/29.08.2014, anularea creanței bugetare în cuantum de 125.428,20 RON și anularea integrală a Deciziei de soluționare a contestației cu nr. 19710 din 17.11.2014.
Soluția instanței de fond
Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 113/F din 29 octombrie 2015 a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, reprezentant prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect anularea parțială a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/29.08.2014, cât și anularea Deciziei dată în soluționarea contestației cu nr. 19710 din 17.11.2014, ambele întocmite de către pârât.
Calea de atac exercitată
Împotriva sentinței nr. 113/F din 29 octombrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) punctul 6 și punctul 8 din C. proc. civ.
II.Analiza cererii de recurs
Motivele de fapt și de drept relevante
În ceea ce privește incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. recurenta a arătat că Hotărârea atacata nu cuprinde motive juridice sau argumente care sa fundamenteze concluzia ca in speța activitatea de constatare a neregulilor și de stabilite a creanțelor bugetare a fost reluata de către parata în condițiile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv ca urmare a apariției unor date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau datorită apariției unor erori de calcul.
Pretinde recurenta că din cuprinsul hotărârii lipsesc motivele care susțin ca activitatea de constatare și de stabilire a creanțelor bugetare finalizată prin emiterea Notelor de constatare nr. x din 12.05.20l4, a fost reluată ca urmare a apariției unor date necunoscute la data efectuării verificărilor, că nu se arata de asemenea care ar fi acele date suplimentare apărute ulterior și care nu au fost cunoscute la momentul efectuării verificării cu toate ca aceste elemente ar trebui sa fie evidente în condițiile în care au influențat în mod semnificativ concluziile activității de constatare.
În realitate, după cum a reținut și instanța de fond confirmând susținerile intimatei, potrivit art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora.
În condițiile alin. (1) se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru eventuale diferențe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului.
Așadar, reclamanta a susținut ca motiv de nelegalitate a actelor administrative contestate faptul că anterior emiterii Notei nr. x de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, alte acte administrative, ce nu au fost revocate sau anulate, atestau aceeași împrejurare de fapt, nefiind justificată emiterea un nou act administrativ ce ar produce aceleași efecte juridice, adoptat de aceeași autoritate decât în condițiile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv, dacă apar date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau dacă apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora.
În mod corect s-a apreciat că prin actele administrative contestate, dispozițiile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 nu au fost încălcate.
Astfel, în ceea ce privește precedentele note de constare formulate anterior, cu nr. x, acestea au fost încheiate la data de 12.05.2014, având drept scop misiunea de verificare a declarațiilor de cheltuieli 32-33 menționate în Centralizatorul constatărilor și recomandărilor formulate de către Autoritatea de Certificare și Plată nr. x/28.11.2013, conținând implicații financiare, iar temeiurile de drept în baza cărora au fost realizate aceste note de constare invocate au avut la bază, pe de o parte, Ghidul Comisiei Europene COCOF 07/0037/03 din 21.11.2007, prevederile O.U.G. nr. 66/2011, precum și contractul de finanțare nr. x/IM/06.10.2009 semnat de părți.
La baza respectivelor note de constatare a stat verificarea suspiciunilor de neregulă nr. x din 13.01.2014. Este important de precizat că aceste prime verificări au fost realizate de către Autoritatea de Certtificare și Plăți chiar acesta recunoscând față de poziția divergentă în raport de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității economiei că aplicându-se prevederile art. 20 alin. (2) lit. d) pct. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, constatarea neregulilor și stabilirea creanțelor se realizează de către structura de control din cadrul Ministerului Finanțelor.
În acest sens a fost emisă Decizia nr. 9171/14.07.2014 "pentru soluționarea suspiciunilor de neregulă nr. x".
Aceste suspiciuni de neregulă s-au bazat pe Raportul ACP asupra declarațiilor de cheltuieli 32-33 nr. x/29.06.2014 reținându-se că "valoarea estimată a achiziției nu este făcută publică către participanți în cadrul anunțului/invitațiilor/documentației de atribuire/caietului de sarcini".
În baza acestei din urmă verificări se întocmește Nota de constatare nr. x/29.08.2014.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 referitor la reanalizarea suspiciunilor de neregulă.
Cât privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. s-a constatat pe fond legalitatea și temeinicia Notei de constatare nr. x/29.08.2014.
Referitor la obligația de a face publică valoarea estimată a achiziției recurenta a pretins că o asemenea obligație nu există nici în normele în vigoare nici în caietul de sarcini.
Recurenta omite însă a face referire la Instrucțiunile de achiziții pentru beneficiarii operatori economici privați ai Programului Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice" sunt obligatorii pentru toți beneficiarii POS CCE care nu intră sub incidența prevederilor art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006, printre care se află și reclamanta.
În cuprinsul Instrucțiunilor mai sus menționate, referitor la faza programării achiziției se face vorbire de estimarea valorii și alegerea procedurii, valoare care în speță nu este menționată în niciun document adus la cunoștința posibililor ofertanți în vederea atribuirii celor 4 contracte.
Din art. 7 alin. 19 din Contractul de finanțare nr. 26/IM/06.10.2009, rezultă că recurenta-reclamantă și-a asumat obligația respectării acestor Instrucțiuni, ceea ce înseamnă că aceste norme îi erau cunoscute, fiind astfel invalidat motivul de recurs prin care se invocă "inexistența" unor obligații ce-i reveneau, cunoscute fiind încă de la data semnării contractului de finanțare.
Lipsa mențiunilor cu privire la valoarea estimată a achiziției, cum s-a constatat și prin Nota nr. 12966/29.08.2014, reprezintă o încălcare a principiului transparenței și al tratamentului egal, ce trebuia avute în vedere pe parcursul derulării procedurii de achiziție, conform Normelor interne de achiziții(Anexa V la contractul de finanțare).
Iar Anexa V la Contractul de finanțare-norme interne de achiziții, la pc. 3.2 se specifică faptul că "documentația de atribuire reprezintă acele documente care conțin cerințe formale, tehnice și financiare(...) pe baza cărora un potențial ofertant își va elabora oferta", principala cerință financiară fiind stabilirea valorii estimative a achiziției.
De asemenea, la pct. 3.4 se menționează că "ofertele primite vor fi considerate conforme dacă sunt compatibile din punct de vedere al valorii, performanțelor tehnice și al obiectului acestora cu cerințele menționate în caietul de sarcini".
Nu trebuie omis faptul că verificările au fost determinate de faptul că la data de 14.05.2013, Curtea de Conturi a României -Autoritatea de Audit-Oficiul Regional de Audit a efectuat o misiune de audit la sediul S.C. A. S.R.L., având ca obiect verificarea cheltuielilor efectuate în cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice și declarate Comisiei Europene, în baza prevederilor Regulamentului Consiliului(CE) nr. 1083/2006, până la data de 31.12.2012.
Constatările misiunii de audit în ceea ce privește procedura de achiziție a utilajelor, efectuată în conformitate cu prevederile Anexei V la contractul de finanțare nr. x/IM/06.10.2009, au fost următoarele:
- invitațiile de participare, anunțul de intenție și documentația de atribuire nu conțin valoarea estimată a achiziției;
- prin documentația de atribuire s-a precizat că nu se acceptă subcontractanți și asociați;
- documentația de atribuire nu conține în secțiunea,,formulare", modelul contractului de furnizare;
- ofertele nu au fost deschise la data stabilită prin documentația de atribuire.
În raport de cele contestate, hotărârea instanței de fond apare ca temeinică și legală.
Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs
Cum motivele invocate nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 respectiv pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. urmează a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 113/F din 29 octombrie 2015 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 martie 2018.