ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

04.04.2019

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului de competență de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 7 noiembrie 2018, condamnatul A. a formulat, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestație la executare împotriva pedepsei închisorii aplicată prin Sentința penală nr. 1943 din 25 septembrie 2018 a Tribunalului București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă prin necontestare la 9 octombrie 2018, dată la care a fost emis MEPI nr. 5362/2018. Persoana condamnată a mai arătat că se află în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare, aplicată în baza Sentinței penale nr. 1218 din 7 iunie 2018 a Tribunalului București, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 277 din 17 iulie 2018 a Curții de Apel București, iar Tribunalul București, prin Sentința penală nr. 1943 din 25 septembrie 2018, a dispus în mod eronat emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii pentru aceleași acte materiale.

Prin Sentința penală nr. 2593/F din 17 decembrie 2018 a Tribunalului București, în baza art. 598 C. proc. pen. raportat la art. 47 C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și s-a declinat competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Tribunalului Timiș, instanță corespunzătoare în grad instanței de executare, de la locul deținerii, cu motivarea că, prin contestația la executare, se invocă dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. iar condamnatul A. se afla în executarea pedepsei închisorii, fiind încarcerat în Penitenciarul Timișoara.

Tribunalul Timiș, prin Sentința penală nr. 156/PI din 6 martie 2019, în baza art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (2) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de condamnatul A., în favoarea Tribunalului București având în vedere că motivul invocat de petent este anularea celui de-al doilea mandat emis în baza acelorași acte materiale, că sentințele au fost pronunțate de Tribunalul București, secția I penală, iar în cazul prevăzut la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. (invocat de petent în cererea sa), contestația se face la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, astfel încât instanța care a pronunțat hotărârile în baza cărora s-au emis cele două mandate de executare este competentă să soluționeze contestația la executare.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul București.

În acest sens, se constată că cererea formulată de condamnatul A. are ca obiect contestația la executare, întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., acesta solicitând anularea M.E.P.I. nr. 5362 din 9 octombrie 2018 emis de Tribunalul București, în baza Sentinței penale nr. 1943 din 25 septembrie 2018 a Tribunalului București, secția I penală, rămasă definitivă prin necontestare la 9 octombrie 2018, hotărâre prin care a fost anulat M.E.P.I. nr. 3627 din 17 iunie 2018 emis de Tribunalul București în baza Sentinței penale nr. 1218 din 17 iunie 2018 a Tribunalului București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 277/C din 17 iunie 2018 a Curții de Apel București, secția I penală.

Potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. proc. pen., în cazul când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, soluționarea cererii este dată în competența instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută.

În raport cu aceste dispoziții legale și de împrejurarea că persoana condamnată A. a solicitat anularea celui de-al doilea mandat emis în baza acelorași acte materiale, că sentințele au fost pronunțate de Tribunalul București, secția I penală, iar temeiul invocat este cel prevăzut de dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., competentă a soluționa cererea era instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, adică Tribunalul București.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (7) C. proc. pen., va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Tribunalului București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.