ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2012/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2012/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 17.04.2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/30.03.2015 prin care s-a reținut încălcarea art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.
1.2. Soluția primei instanțe
Prin sentința nr. 450 din 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Craiova a respins acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată, apreciind că reclamantul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese.
1.3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., reclamantul A. a formulat recurs, solicitând casarea hotărârii recurate și anularea raportului de evaluare.
În motivarea căii de atac exercitate reclamantul a susținut că, stabilirea drepturilor salariale se poate face numai de către ordonatorul principal de credite care într-o primărie comunală este primarul. În aceste condiții se consideră că reclamantul nu putea să nu acorde la absolvirea studiilor superioare de lungă durată sporul de 20% la salariu salariatei B., care este soția reclamantului, în condițiile în care a fost acordată această majorare tuturor salariaților care au îndeplinit condițiile legale.
Dispoziția de primar nr. 478/01.07.2008 prin care a fost acordat sporul în discuție a fost contrasemnată pentru legalitate de secretarul comunei Farcaș și a fost comunicată Instituției Prefectului județului Dolj.
Sub aspectul legalității raportului de evaluare contestat se susține că lăsarea în nelucrare a dosarului mai mult de 30 de zile duce conform art. 9 din Legea nr. 161/2003 la repartizarea lui la alt inspector de integritate, iar pronunțarea unei soluții după 3 ani de la sesizare este apreciată ca discriminatorie de reclamant.
1.4. Apărările formulate în cauză.
Prin întâmpinare pârâta intimată Agenția Națională de Integritate a solicitat în principal anularea recursului reclamantului pentru că nu se încadrează în nici unul dintre motivele prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea instanței de fond este dată cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor de drept material.
În motivarea opțiunii sale procesuale intimata pârâtă a susținut că prin semnarea Dispoziției nr. 206/12.03.2009 privind transformarea a trei posturi contractuale în funcții publice prin care a fost numită și soția sa, B. în funcția publică de inspector din funcția contractuală de referent de specialitate în cadrul Primăriei comunei Fărcaș, precum și a Actului Adițional nr. x/05.12.2008 la contractul individual de muncă încheiat la data de 02.12.2005 între Primăria comunei Fărcaș și soția persoanei evaluate, acesta a încălcat prevederile legale privind regimul juridic al conflictului de interese prevăzut de art. 70 și art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu modificările și completările ulterioare.
Persoanele care dețin funcții publice sunt obligate să manifeste o atitudine neutră, imparțială și obiectivă față de interesele lor de orice natura, acestor persoane fiindu-le interzis să abuzeze în orice fel de pozițiile pe care le dețin și să obțină anumite beneficii pentru ei, rude sau alte persoane, în considerarea funcției lor.
Sub aspectele ce interesează stabilirea conflictului de interese, nu prezintă relevanță cele susținute de recurentul-reclamant în cererea sa de recurs.
Respectarea principiilor imparțialității și supremației interesului public care guvernează prevenirea conflictului de interese ar fi impus evitarea de către recurentul-reclamant a creării unei astfel de situații de conflict de interese.
Pentru a evita apariția unui conflict de interese, recurentul-reclamant, în calitatea sa de primar al Comunei Fărcaș, avea posibilitatea legală, deci, în condițiile legii, de a delega astfel de atribuții viceprimarului, sau secretarului unității administrativ-teritoriale conform art. 65 din Legea nr. 215/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Având în vedere conceptul de demnitate publică, reprezentat de "complexul de atribuții și responsabilități stabilite prin Constituție, legi și alte acte normative, pe care și le asumă o persoană fizică prin investirea sa ca urmare a rezultatului procesului electoral direct, prin alegere sau indirect, prin numire, potrivit legii", rezultă că prin natura funcției cu care a fost investit, primarul slujește interesele comunității din care face parte, astfel încât îi revine obligația să respecte normele imperative, privind obligațiile ce-i revin în conformitate cu prevederile Legea nr. 161/2003 cu completările și modificările ulterioare.
Conflictul de interese, ca instituție juridică, atât administrativă cât și penală, are în vedere modul în care o persoană își exercită atribuțiile pe care le deține, în temeiul unei funcții/calități pe care o deține, relativ la eventuala creare a unui context favorabil, a unui beneficiu ori a unui avantaj, pentru sine sau pentru o serie de alte persoane cu care dezvoltă diferite relații.
Față de susținerile recurentului-reclamant potrivit cărora " . . . . . . . . . .respectiva dispoziție de primar de majorare cu 20% a salariului, având nr. 478/01.07.2008 a fost contrasemnată pentru legalitate de secretarul primăriei.această majorare s-a efectuat cu respectarea prevederilor bugetare și nu cu depășirea acestora." se arată că acestea nu pot avea semnificația lipsei culpei recurentului-reclamant în ceea ce privește existența stării de conflict de interese, întrucât responsabilitatea și, respectiv răspunderea, în ceea ce privește cunoașterea și respectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, deci a celor privind funcția deținută și a activităților pe care le desfășoară potrivit legii, revine exclusiv persoanei evaluate, în speță primarului A.
Așadar, răspunderea pentru starea de conflict de interese în care se află recurentul-reclamant nu poate fi transferată altor persoane, deoarece este o răspundere personală și, astfel, doar recurentul-reclamant răspunde pentru starea sa de conflict de interese.
În acest context, se menționează că niciun act normativ nu prevede că respectarea unor prevederi legale să se facă prin încălcarea altora, astfel că persoana evaluată A. avea obligația ca, în exercitarea prerogativelor funcției de primar, să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese.
1.4. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în Complet de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 12 octombrie 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Prin încheierea de ședință din data de 8 februarie 2018, Completul de filtru, apreciind incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a admis în principiu recursul și a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului
2.1. Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că recursul reclamantului este fondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a fost învestită cu soluționarea contestației formulată de reclamantul A. având ca obiect anularea Raportului de evaluare nr. x/30.03.2015, întrucât în perioada exercitării mandatului de primar, a semnat Dispoziția nr. 206/12.03.2009 privind transformarea a trei posturi contractuale în funcții publice, prin care a fost numită și soția sa B. în funcția publică de inspector din funcția contractuală de referent de specialitate în cadrul Primăriei comunei Fărcaș, precum și actul adițional nr. x/05.12.2008 la contractul individual de muncă încheiat la data de 02.12.2015 între Primăria comunei Fărcaș și soția persoanei evaluate, încălcând astfel dispozițiile prevăzute de art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, funcțiilor publice și a mediului de afaceri, prevenirea și sancționarea faptelor de corupție.
Instanța de fond a respins a acțiunea reclamantului în considerarea faptului că reclamantul s-a aflat în conflict de interese prin semnarea Actului adițional nr. x/05.12.2008 la contractul individual de muncă încheiat la data de 02.12.2015, prin care soției reclamantului i-a fost majorat salariul cu 20%, urmare a absolvirii studiilor superioare. În ce privește semnarea Dispoziției nr. 206/12.03.2009 s-a constatat că acest act administrativ nu a produs soției reclamantului vreun folos material, acesteia scăzându-i veniturile în urma transformării postului din personal contractual în funcție publică, așa încât nu poate fi reținut conflictul de interese sub acest aspect.
Soluția primei instanțe, de respingere a acțiunii, ca nefondată, este nelegală, reflectând interpretarea și aplicarea eronată a prevederilor legale pertinente în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.
Potrivit art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, funcțiilor publice și a mediului de afaceri, prevenirea și sancționarea faptelor de corupție "Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I".
Sensul și întinderea acestei interdicții poate fi dedusă prin valorizarea definiției generale a conflictului de interese de la art. 70 din Legea nr. 161/2003 care prevede că "Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative", precum și a principiilor prevăzute la art. 71 din acest act normativ și care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice și care sunt imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public.
Din cele expuse în precedent rezultă că, nu se află în conflict de interese primarul sau viceprimarul care își exercită competențele legale în lipsa oricărei marje de apreciere, care emite un act administrativ sau încheie un act juridic ori emite o dispoziție prin care se produce un folos pentru soțul său, într-un cuantum determinat legal, a cărui întindere nu o poate influența prin manifestarea sa de voință.
În alte cuvinte, existența conflictului de interese, sub aspect administrativ, se verifică în situația în care, decizia persoanei supuse interdicției legale este influențată sau prezintă riscul de a fi influențată de interesul său personal, al soției sau ale rudelor și ar afecta major luarea deciziilor corecte și imparțiale de către acea persoană. Lipsa oricărui risc de influență în luarea deciziilor, prin exercitarea competențelor legale și aplicarea dispozițiilor legii la un caz determinat, valorizând efectele acesteia, fără posibilitatea de a stabili întinderea lor, chiar dacă beneficiarul deciziei este soțul persoanei ce reprezintă autoritatea, exclude existența unui conflict de interese.
În cauză, reclamantul a semnat actul adițional nr. 3680/05.12.2008 prin care soției sale în calitate de personal contractual i-a fost majorat salariul cu 20%, urmare a absolvirii studiilor superioare, dispoziția fiind luată în temeiul legii, folosul produs fiind în cuantumul fix prevăzut de lege, așa încât nu se poate afirma că prin această conduită reclamantul s-ar afla în conflict de interese.
În raport de aceste argumente, cu luarea în considerare și a aspectelor reținute de instanța de fond referitoare la inexistența conflictului de interese în ce privește semnarea Dispoziției nr. 206/12.03.2009, necontestate pe calea recursului, reține instanța de control judiciar că raportul de evaluare este nelegal, sancționând o conduită care nu se plasează în sfera conflictului de interese, iar hotărârea instanței de fond care-l validează este dată cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material, fapt ce reclamă incidența motivului de casare prevăzut de art. 488, pct. 8 C. proc. civ.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 488, pct. 8 C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamant și, casând sentința atacată, va admite acțiunea acestuia și va anula Raportul de evaluare nr. x/30.03.2015 emis de Agenția Națională de Integritate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 450 din 12 noiembrie 2015 a Curții de Apel Craiova - secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și, rejudecând, admite acțiunea reclamantului.
Anulează Raportul de evaluare nr. x/30.03.2015 emis de Agenția Națională de Integritate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 mai 2018.