ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1852/2018

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 5 februarie 2018, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea, în parte, a Hotărârii nr. 1318 din data de 19 decembrie 2017, adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a dispus invalidarea rezultatului obținut de acesta (candidatul cu codul x) la concursul pentru promovarea pe loc a judecătorilor în funcții de execuții pentru obținerea gradului profesional de judecător de curte de apel.

În motivare, a susținut contestatorul că prin Hotărârea Plenului CSM nr. 941/21.09.2017 s-a stabilit organizarea concursului de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, efectivă și pe loc, conform calendarului de concurs prevăzut în anexa 1 la această hotărâre, precum și numărul de posturi pentru promovarea pe loc a judecătorilor, sub condiția finanțării posturilor, arătându-se, la art. 6, că "nu sunt incluse locurile pentru promovarea pe loc la instanțele militare".

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație cel care este titular al acțiunii și în litigiul de față, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție-SCAF sub nr. x/2017.

Formulând cerere de înscriere la concurs, numitul A. a optat pentru promovarea pe loc în funcții de execuție, pentru obținerea gradului corespunzător instanței ierarhic superioare, respectiv a gradului profesional de judecător de curte de apel, specializarea drept penal.

Cererea sa de înscriere a fost respinsă, pentru "lipsa posturilor scoase la concurs pentru promovarea la instanțele militare; cadru militar activ pentru promovare la instanțele civile", fapt ce a determinat contestarea Hotărârii Plenului CSM nr. 1187/16.11.2017, dosarul având nr. x/2017 pe rolul ICCJ-SCAF.

Dând eficiență prevederilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, Comisia de organizare a concursului a permis participarea contestatorului la probele de examinare a cunoștințelor teoretice și practice în specializarea drept penal, acesta obținând nota finală 8,525, fiind clasat în poziția 36 din totalul celor 83 de candidați.

Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 1317/19.12.2017 au fost validate rezultatele finale ale concursului de promovare, fiind respins contestatorul A., iar prin Hotărârea Plenului CSM nr. 1318/19.12.2017 a fost invalidat codul x, aparținând contestatorului din cauza de față, reținându-se că acesta nu a obținut o medie care să-i permită promovarea pe loc pe postul de judecător la curtea de apel și nu au existat locuri separate alocate instanțelor militare, fiind invocate prevederile art. 35 lit. c din Legea nr. 317/2004, ale art. 47 din Legea nr. 303/2004 și ale art. 28 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin HCSM nr. 621/2006.

Susține contestatorul, în cererea sa de anulare în parte a Hotărârii Plenului CSM nr. 1318/2017, că, în ceea ce-l privește, nu sunt întrunite dispozițiile art. 28 alin. (1) din Regulament, pentru a se dispune invalidarea rezultatului obținut de candidatul având codul x, cât timp, până la soluționarea contestației îndreptate împotriva Hotărârii CSM nr. 1187/16.11.2017 (dosar nr. x/2017 al ICCJ-SCAF), Plenul CSM nu putea constata că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului, respectiv că nu a îndeplinit condițiile legale de participare la concurs.

În atare condiții, susține contestatorul că este nelegală și netemeinică Hotărârea Plenului CSM nr. 1318/2017, fiind dată cu aplicarea și interpretarea greșită a dispozițiilor legale și regulamentare, respectiv a art. 28 din Regulamentul aprobat prin HCSM nr. 621/2006, intimatul exercitându-și abuziv dreptul de apreciere, hotărârea fiind emisă cu exces de putere, în sensul prevăzut de art. 2, alin. (1), lit. n din Legea nr. 554/2004.

În susținerea contestației au fost depuse înscrisuri, respectiv extrase de pe portalul ICCJ cu cele două dosare anterior menționate, codul atribuit contestatorului, rezultatele finale ale concursului, tabelul candidaților admiși, Hotărârea Plenului CSM nr. 1317/2017 și hotărârea contestată.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei de interes, solicitând în principal, respingerea contestației, ca lipsită de interes, iar în subsidiar, respingerea contestației, ca neîntemeiată.

În susținerea excepției pe care a invocat-o, intimatul CSM a arătat că, urmare parcurgerii probelor de concurs, contestatorul a fost declarat respins, pentru neîncadrarea în numărul limită de posturi scoase la concurs, acesta obținând media 8,525, astfel că scopul urmărit prin contestația formulată nu mai poate fi atins.

În privința fondului cererii de chemare în judecată, a susținut intimatul CSM că este neîntemeiată contestația formulată de numitul A., date fiind dispozițiile cuprinse în ar. 47 din Legea nr. 303/2004 și în art. 28 din Regulament, care permiteau Plenului CSM fie să valideze rezultatele concursului, fie să invalideze, total sau parțial, aceste rezultate.

În ceea ce-l privește pe contestatorul A., Plenul CSM putea doar să invalideze rezultatul obținut de acesta, întrucât nu îndeplinea în mod cumulativ condițiile legale de promovare pe loc la o instanță ierarhic superioară, cât timp cel în cauză nu a obținut o medie care să-i permită promovarea pe loc pentru gradul profesional de judecător de curte de apel, coroborat cu faptul că nu au existat locuri separate alocate instanțelor militare.

Totodată, a mai arătat intimatul CSM că posibilitatea participării contestatorului la concurs ca urmare a efectului suspensiv "ope legis" conferit contestației formulate împotriva soluției prin care s-a constatat neîndeplinirea condițiilor impuse de art. 43 și urm. din Legea nr. 303/2004 nu poate echivala cu validarea rezultatului obținut, în lipsa îndeplinirii tuturor cerințelor legale, printre care se numără și aceea a obținerii unui rezultat care să-i permită contestatorului încadrarea în numărul de posturi alocate promovării pe loc.

Intimatul CSM a depus la dosar întreaga documentație ce a stat la baza emiterii Hotărârii Plenului CSM nr. 1318/2017.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți

Excepția invocată de intimatul CSM, privind lipsa de interes a contestatorului în formularea și susținerea contestației sale, îndreptată împotriva Hotărârii Plenului CSM nr. 1318/2017, este neîntemeiată, argumentele avute în vedere de autorul excepției reprezentând, în contextul factual determinat de înscrierea la concurs a candidatului A., aspecte care țin de analiza pe fond a criticilor sale, ce au vizat contestarea soluției de invalidare a rezultatului obținut la examenul de promovare a magistraților în funcții de execuție vacante.

Chiar și în situația în care candidatul nemulțumit de invalidarea rezultatului său la un asemenea concurs nu a îndeplinit cerința de a obține o medie care să-l situeze în limita posturilor atribuite în sesiunea respectivă, pentru promovarea pe loc, asta nu împiedică cercetarea criticilor de nelegalitate pe care cel ce se consideră vătămat în dreptul său ori în interesul său legitim le formulează în raport de actul administrativ contestat, fapt ce implică analiza pe fond a respectivelor critici.

Din această perspectivă, apreciază instanța de contencios administrativ competentă că se impune verificarea temeiniciei contestației prin analiza tuturor condițiilor legale și regulamentare ce au condus la adoptarea, prin actul atacat, a soluției de invalidare a rezultatului obținut la examenul de promovare în funcții de execuție din data de 26.11.2017, fără a se opri această cercetare doar la constatarea neîncadrării notei obținute de contestatorul A. în numărul de posturi scoase la concurs pentru promovarea pe loc la instanța ierarhic superioară.

De altfel, soluția contestată a vizat neîndeplinirea cumulativă a două condiții, astfel că acestea trebuie analizate cumulativ și în prezenta contestație. O limitare doar la verificarea înscrierii mediei obținute de contestatorul A. în limita celor care permit ocuparea posturilor scoase la concurs nu este suficientă, cât timp prevederile art. 30 din Regulament arată că "(1) Judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovați ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovați în posturile ce se vacantează la instanțele și parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 3 luni de la data validării concursului.

(2) Dispozițiile art. 28 alin. (4) și ale art. 29 se aplică în mod corespunzător".

În virtutea acestei norme legale, contestatorul ar putea fi îndreptățit să creadă că își poate valorifica rezultatul obținut în intervalul de timp prevăzut de legiuitor, fiind însă împiedicat doar de soluția de invalidare ce ar fi menținută pentru unicul motiv al neîncadrării notei sale în categoria celor care au condus la ocuparea posturilor scoase la concurs.

Or, motivele care au condus la invalidare au fost privite cumulat, fiind necesară analiza lor pe fondul cauzei, în raport de obiectul contestației de față.

Prin urmare, excepția lipsei de interes, invocată de intimatul CSM, este neîntemeiată, urmând a fi respinsă pentru considerentele arătate anterior.

Contestarea succesivă a actelor administrative emise de intimatul CSM în derularea mai multor etape ale examenului de promovare în funcții de execuție din data de 26.11.2017 determină luarea în considerare, la momentul pronunțării prezentei hotărâri, a soluțiilor pronunțate anterior, în dosarul nr. x/2017, precum și în dosarul nr. x/2017, ambele înregistrate pe rolul ICCJ-SCAF.

În cadrul dosarului nr. x/2017 s-a admis, prin Decizia nr. 999/09.03.2018 a ICCJ, excepția inadmisibilității acțiunii, fiind respinsă contestația formulată de A. împotriva Hotărârii Plenului CSM nr. 941/21.09.2017, ca inadmisibilă, iar în dosarul nr. x/2017 s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în raport de prevederile art. 413 alin. (1), pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea dosarului nr. x/2017

Este de observat că, prin respingerea ca inadmisibilă a contestației îndreptate împotriva Hotărârii Plenului CSM nr. 921/2017, s-a menținut soluția adoptată de intimatul CSM, aceea de a nu scoate la concurs niciun post pentru promovarea pe loc la instanțele militare, fapt ce urmează a fi avut în vedere în litigiul pendinte în analiza condițiilor legale pentru care s-a dispus invalidarea rezultatului obținut de contestator la examenul din 26.11.2017.

S-a invocat de către contestator încălcarea prevederilor art. 28 alin. (1

1

) din Regulament, raportat la faptul că, până la soluționarea contestației înregistrate împotriva Hotărârii Plenului CSM nr. 1187/16.11.2017 (dosar nr. x/2017 aflat pe rolul ICCJ-SCAF), nu se putea dispune invalidarea rezultatului obținut de către numitul A.

Potrivit prevederilor art. 28 alin. (1

1

) din Regulament, "Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârșirii unei fraude".

Alegațiile contestatorului în ceea ce privește nerespectarea condițiilor legale de către intimatul CSM la dispunerea invalidării rezultatului obținut de candidatul având codul x sunt neîntemeiate, deoarece, astfel cum se observă din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale și regulamentare, validarea se dispune în situația în care sunt îndeplinite toate condițiile de participare la concurs, care trebuie să subziste pe toată perioada desfășurării concursului, până la etapa finală, în care se adoptă măsura validării sau invalidării, în funcție de respectarea sau nu a cerințelor impuse candidaților.

Invalidarea rezultatului obținut de candidatul A. a fost determinată de împrejurarea că acesta nu a obținut o medie care să-i permită promovarea pe loc pe postul de judecător la o curte de apel, precum și de faptul că nu au existat locuri separate alocate instanțelor militare, acesta fiind motivul respingerii candidaturii sale.

Art 28 alin. (5) din Regulament prevede că "în cazul promovării pe loc, ocuparea locurilor se realizează în ordinea mediilor obținute, în limita numărului de locuri scoase la concurs aferente gradului profesional și materiei pentru care s-a optat".

Pentru examenul de promovare în funcții de execuție din 26.11.2017 au fost alocate, pentru promovarea pe loc, 25 de posturi pentru materia drept penal, iar contestatorul A. s-a clasat pe poziția 36 din totalul celor 83 de candidați, neputând, așadar, opta pentru vreunul din locurile scoase la concurs în vederea promovării pe loc, în grad de judecător la o instanță ierarhic superioară celei la care activează în prezent.

Totodată, se reține că nu au fost alocate posturi pentru instanțele militare, pentru promovarea pe loc, această opțiune a intimatului CSM în politica de resurse umane pe care autoritatea publică emitentă a Hotărârii nr. 941/2017 este chemată să o exercite fiind confirmată de către instanța de contencios administrativ competentă, în sensul legalității dispoziției de a nu aloca respectivele locuri la concursul de promovare pe funcții de execuție din noiembrie 2017.

În atare condiții, chiar dacă i s-a permis contestatorului A. să participe la examen, acesta beneficiind de efectul suspensiv "ope legis" al executării Hotărârii Plenului CSM nr. 941/2017 și Hotărârii Plenului CSM nr. 1187/16.11.2017, conform prevederilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, dată fiind exercitarea dreptului său de a contesta respectivele hotărâri, acest fapt nu poate conduce la validarea unui rezultat obținut la un examen în care nu au fost alocate posturi pentru opțiunea manifestată de candidat, participarea sa la concurs fiind una iluzorie, fără suport real în prefigurarea unui rezultat corespunzător unui loc aflat pe lista celor aprobate de autoritatea publică CSM.

Cât privește susținerile contestatorului în sensul manifestării de către intimatul CSM a unui exces de putere, în sensul definiției date acestei noțiuni prin prevederile art. 2 alin. (1), lit. n din Legea nr. 554/2004, reține Înalta Curte că politica de resurse umane, ce include și stabilirea locurilor alocate pentru promovarea pe loc și pentru promovarea efectivă în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor intră în atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, iar dreptul de apreciere în privința numărului de posturi aprobate pentru examenul din noiembrie 2017 s-a manifestat în limitele permise de normele legale și regulamentare, fără a reprezenta o escaladare a câmpului de aplicare a cadrului normativ privind resursele umane din instanțele judecătorești și unitățile de parchet.

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va respinge ca neîntemeiată contestația formulată de domnul judecător A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1318/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei de interes în susținerea contestației, invocată prin întâmpinare de către intimat.

Respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 1318 din 19 decembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 mai 2018.