ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2693/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 7 aprilie 2015, sub nr. x/2015, reclamanta societatea A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/06.02.2015, precum și a Deciziei nr. 11044/26.03.2015, de soluționare a contestației administrative, ambele acte emise de către pârâtă.

Prin sentința civilă nr. 287 din 28 octombrie 2015, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a dispus anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/06.02.2015 și a Deciziei nr. 11044/26.03.2015, de soluționare a contestației administrative emise de pârâtă, și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 300 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 287 din 28 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecarea cauzei, în sensul respingerii acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată.

În dezvoltarea motivului de casare invocat, recurenta-pârâtă a susținut, în esență, că din documentele existente la dosarul cauzei, rezultă că la data cererii depunerii de finanțare de către reclamantă, B. era acționar unic al acestei societăți și la rândul său, C. - societate pe acțiuni (denumire abreviată B.) era acționar unic la D. S.R.L.

Totodată, la momentul depunerii cererii de finanțare de către A. S.R.L., acționarul unic B. avea în derulare un alt proiect, tot pe Măsura 123, finanțat prin FEADR, prin intermediul D. S.R.L., unde era acționar unic.

Astfel, în perioada 11.09.2009 (data depunerii cererii de finanțare de către reclamantă) - 31.01.2012 (data finalizării proiectului implementat de D. S.R.L.), cele două proiecte s-au derulat în paralel, ceea ce conduce la neeligibilitatea solicitantului, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (6) din H.G. nr. 224/2008.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata-reclamantă A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reiterând apărările formulate pe parcursul soluționării litigiului în primă instanță.

5.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 18 octombrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din data de 28 martie 2018, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este fondat.

Motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, este fondat, sentința recurată fiind pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material incidente la circumstanțele de fapt ale cauzei.

Intimata-reclamantă A. S.R.L. a supus controlului de legalitate Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/06.02.2015, emis de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin care s-a stabilit o valoare a creanței bugetare rezultate din nereguli în cuantum de 8.394.325,24 RON, precum și Decizia nr. 11044/26.03.2015, prin care autoritatea pârâtă a respins contestația administrativă formulată de societate, menținând debitul stabilit inițial.

Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor mai sus-menționat, s-a reținut că la data depunerii cererii de finanțare, reclamanta nu se încadra în categoria beneficiarilor eligibili pentru finanțare în cadrul Măsurii 123, deoarece asociatul unic al acesteia mai avea în implementare un alt proiect în cadrul aceleiași măsuri de investiții.

De asemenea, s-a constatat că, acționând prin intermediul unor alte societăți comerciale, la care B. era asociat unic, coroborat cu faptul că la data evaluării cererii de finanțare nu au fost puse la dispoziția experților documentele justificative solicitate prin fișa de solicitare a informațiilor suplimentare, B. și-a creat un avantaj nejustificat prin derularea în același timp a două proiecte, în cadrul aceleiași măsuri de investiții, fapt ce contravine prevederilor art. 3 alin. (3) din H.G. nr. 224/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Criticile recurentei-pârâte vizând aprecierile instanței de fond, potrivit cărora reclamanta nu se află în situația reglementată de prevederile art. 3 alin. (6) din H.G. nr. 224/2008, sunt întemeiate.

Interdicția prevăzută de dispozițiile legale menționate are în vedere situația în care acționarul majoritar al solicitantului are în derulare alte proiecte finanțate prin FEADR, în cadrul aceleiași măsuri, fie în mod direct, fie prin alte societăți comerciale unde are calitatea de asociat majoritar, aceste prevederi legale generând informațiile din formularul tipizat F "declarație pe proprie răspundere a solicitantului", care la pct. 7 cuprinde mențiunea potrivit căreia acționarii majoritari ai solicitantului nu au în derulare alte proiecte finanțate prin FEADR, în cadrul aceleiași măsuri, în mod direct sau prin alte societăți comerciale în care sunt asociați majoritari.

În cauză, din documentele anexate cererii de finanțare depusă de reclamantă la data de 11.09.2009, se constată că, la momentul respectiv, calitatea de asociați ai reclamantei o aveau două societăți înmatriculate la "Camera di Commercio Industria Artigianato ed Agricoltura di Trieste", și anume, societatea E., al cărei asociat unic înscris în registrul asociaților din 01/01/2004 este C. (societate pe acțiuni, cu denumire abreviată B.) și societatea B., al cărei asociat unic înscris în registrul asociaților din 01/01/2004, este F.

Potrivit precizărilor formulate de reprezentantul legal al reclamantei și înscrisurilor comunicate echipei de control ulterior întocmirii procesului-verbal de constatare atacat, rezultă că societatea B. este controlată de către societatea F., care la rândul său, este controlată de către societatea F.

De asemenea, se constată că societatea F. a fost înființată la data de 01/07/2013, iar până la 30.06.2013, B. a fost controlată în mod direct de către societatea F. Aceasta din urmă este o societate tranzacționată la bursa din Milano, cu acțiuni ordinare - nenominale, deținute de persoane a căror identitate nu a putut fi stabilită.

În raport de structura acționariatului existent în cadrul societății reclamante, se reține că la data depunerii cererii de finanțare de către reclamantă, asociatul unic al acesteia era societatea B., care la rândul său, era asociat unic la D. S.R.L.

Totodată, din verificarea bazei de date a autorității publice pârâte rezultă că societatea D. S.R.L. a derulat două proiecte depuse și finalizate în județul Timiș, respectiv un proiect depus pe Măsura 121, cu titlul "Modernizare exploatație agricolă de culturi de câmp prin achiziția de tractoare și utilaje agricole în cadrul S.C. D. S.R.L. în localitatea Sânicolau Mare, județul Timiș" și un alt proiect depus pe Măsura 123, cu titlul "Modernizarea spațiilor de depozitare cereale și construire fabrică de nutrețuri combinate în vederea creșterii valorii adăugate a produselor în cadrul S.C. D. S.R.L., în localitatea Sânicolau Mare, județul Timiș".

Proiectul pe Măsura 123 a fost depus de către D. S.R.L. în sesiunea iunie 2008, contractul de finanțare s-a încheiat la data de 13.03.2009, iar proiectul s-a finalizat la 31.01.2012. Conform certificatului constatator nr. x/17.11.2008, anexat cererii de finanțare aferentă proiectului, C. este asociat unic la D. S.R.L. (cu o cotă de 100% participare la beneficii și pierderi).

În contextul arătat, la data depunerii cererii de finanțare de către reclamantă, acționarul unic al acesteia, societatea B. avea în derulare un alt un proiect, depus, de asemenea, pe Măsura 123, prin intermediul societății D. S.R.L., la care era, la rândul său, acționar unic.

Instanța de control judiciar constată că situația relevată se încadrează în ipoteza reglementată de dispozițiile art. 3 alin. (6) din H.G. nr. 224/2008, întrucât structura acționariatului reclamantei nu evidențiază existența a două societăți comerciale distincte, respectiv, E. și B., ci este vorba, în fapt, de o singură societate pe acțiuni, B., care, deși nu se încadrează strict în noțiunea de "asociat majoritar" la care face referire textul de lege, se constată că deține această calitate, prin prisma raporturilor generate de calitatea de asociat unic pe care o are în cadrul societății E., fapt ce determină ca, în realitate, B. să dețină calitatea de asociat unic al reclamantei.

Totodată, așa cum s-a reținut anterior, B. este asociat unic în cadrul D. S.R.L. și a derulat prin intermediul acestei societăți un alt proiect în cadrul aceleiași Măsuri 123, finanțat prin FEADR, ceea ce conduce la încălcarea criteriului 1.4 din "Fișa de verificare a criteriilor de eligibilitate" - Formularul E 3.1. din Manualul de procedură pentru evaluarea și selectarea cererilor de finanțare pentru proiecte de investiții, versiunea 07.

Pe cale de consecință, rezultând că asociatul majoritar al intimatei reclamante avea în derulare proiecte asemănătoare, se constată că reprezentantul societății nu a completat corect mențiunile de la pct. 7 din formularul tipizat F 7 "declarație pe proprie răspundere a solicitantului".

Concluzionând cu privire la aspectele analizate, întrucât sunt întemeiate constatările recurentei-pârâte în sensul neeligibilității proiectului depus de reclamantă, prin crearea de către asociatul unic B. a unui avantaj nejustificat, urmare a derulării în același timp a două proiecte, în cadrul aceleiași măsuri de investiții, ceea ce a condus la neeligibilitatea solicitantului, se reține că sunt legale și temeinice actele administrative contestate.

Pentru considerente expuse, reținând incidența în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune admiterea recursului declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza, va respinge acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva sentinței civile nr. 287 din 28 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința civilă recurată și, rejudecând:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 iunie 2018.