ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2813/2017

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 26 ianuarie 2015, reclamanta A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 20 noiembrie 2014 încheiat de pârâtă la data de 10 noiembrie 2014, până la soluționarea cererii în anulare pe care reclamanta o va formula împotriva acesteia și a Deciziei nr. 705 din 8 ianuarie 2015 prin care s-a respins contestația nr. 194 din 9 decembrie 2014.

Hotărârea primei instanțe Prin Sentința civilă nr. 32 din 18 martie 2015 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a fost admisă cererea reclamantei A. SRL de suspendare a executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 20 noiembrie 2014 încheiat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale la data de 10 noiembrie 2014, până la soluționarea pe fond a cererii de anulare a actului.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva Sentinței civile nr. 32 din 18 martie 2015 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, criticând hotărârea atacată pentru motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat și solicitând admiterea recursului, reținerea cauzei spre rejudecare și modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii cererii de suspendare formulată de reclamanta A. SRL ca neîntemeiată. În motivarea recursului, recurenta-pârâtă face o prezentare amplă a situației de fapt incidentă în cauză, apreciind că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material în ceea ce privește existența cazului bine justificat și a pagubei iminente, precum și a dispozițiilor legale care reglementează acordarea fondurilor nerambursabile prin FEADR. Prima instanță a preluat susținerile reclamantei din cererea de chemare în judecată, care de altfel, nu a indicat nicio împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ atacat, în condițiile în care acesta se bucură de prezumția de autenticitate și de legalitate, pe care reclamanta nu le-a răsturnat. Consideră că la pronunțarea hotărârii recurate, prima instanță a ignorat situația de fapt, ceea ce se constituie într-un alt motiv de nelegalitate.

Apărările intimatei-reclamante A. SRL Intimata-reclamantă A. SRL formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, având în vedere că argumentele formulate prin cererea de recurs nu se circumscriu motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., republicat. Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate, arătând, în esență, că în mod corect a reținut prima instanță că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru a opera suspendarea executării actului administrativ.

Procedura de soluționare a recursului Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 08 februarie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat. Prin încheierea din data de 31 mai 2017, completul de filtru a respins excepția nulității recursului, invocată de către intimata-reclamantă prin întâmpinare și a constatat, în raport de conținutul raportului, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și pe cale de consecință, a declarat recursul formulat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, fixând termen pentru judecarea lui pe fond. II. Soluția instanței de recurs Analizând cu prioritate excepția lipsei de interes în susținerea recursului îndreptat împotriva Sentinței civile nr. 32 din 18 martie 2015 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este lipsit de interes. 1. Argumente de fapt și de drept relevante La termenul de judecată din 4 octombrie 2017, Înalta Curte, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a rămas în pronunțare cu privire la excepția lipsei de interes în susținerea recursului de față. Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond". Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunțării instanței de fond. În speță, obiectul acțiunii reclamantei îl constituie suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 20 noiembrie 2014 încheiat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale la data de 10 noiembrie 2014. Prin Sentința nr. 138 din data de 30 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/2015 de către Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A. SRL în contradictoriu cu pârâta Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, având ca obiect anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 20 noiembrie 2014 și a Deciziei nr. 705 din 08 ianuarie 2015 emise de A.F.I.R. În aceste condiții, în ceea ce privește interesul în susținerea recursului de față, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 C. proc. civ., una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile rezidă în justificarea unui interes. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac. Cum instanța de fond s-a pronunțat asupra acțiunii în anularea actului administrativ a cărui suspendare se solicită prin prezentul demers judiciar, la data de 30 septembrie 2016, respingând-o, interesul pentru exercitarea recursului împotriva sentinței prin care s-a soluționat cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat nu mai este actual, întrucât a fost depășit termenul până la care respectiva hotărâre putea, conform legii, să își producă efectele. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că este întemeiată excepția lipsei de interes, excepție care face inutilă cercetarea în fond a recursului, motiv pentru care, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 C. proc. civ., o va admite și va respinge recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva Sentinței civile nr. 32 din 18 martie 2015 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.