ÎCCJ, decizie (scj.ro #83739)

Cerere de preluare a judecății. Procedură. Instanța competentă. Căi de atac Cuprins pe materii : Drept procesual penal. Proceduri prevăzute în legi speciale. Transferul de proceduri în materie penală Indice alfabetic : Drept procesual penal - cerere de preluare a judecății - procedură - instanța competentă - căi de atac Legea nr. 302/2004, art. 128 Procedura de preluare a judecății implică, în conformitate cu dispozițiile art. 128 alin. (5) și (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, o primă etapă privind admisibilitatea cererii de preluare a judecății și o a doua etapă privind judecata. Potrivit art. 128 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, republicată, curtea de apel este instanța competentă să dispună, prin încheiere motivată, cu privire la admisibilitatea cererii de preluare a judecății, încheiere supusă căii de atac a recursului, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Conform art. 128 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, în cazul în care cererea de preluare a judecății a fost considerată admisibilă, judecata continuă potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală. Prin urmare, după pronunțarea încheierii prin care curtea de apel a stabilit admisibilitatea cererii de preluare a judecății, judecata continuă potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală privind competența materială, în cazul infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută în art. 288 alin. (1) C. pen. competența de judecată aparținând, conform art. 25 C. proc. pen., judecătoriei. Sentința pronunțată de judecătorie este supusă, conform art. 385 1 alin. (1) lit. a) C. proc.

pen., căii de atac a recursului la curtea de apel, cale de atac care poate fi exercitată în termenul de 10 zile prevăzut în art. 385 3 C. proc. pen. I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 124 din 25 ianuarie 2012 Prin încheierea din 24 august 2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, Secția penală, s-a dispus admiterea sesizării formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și, în consecință, s-a admis cererea de preluare a judecății formulată de Tribunalul Districtual din Koper - Republica Slovenia, referitor la inculpatul N.L., trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute în art. 251 alin. (3) C. pen. al Republicii Slovenia, incriminată în art. 288 alin. (1) C. pen.

S-a stabilit competența de soluționare a cauzei pe fond în favoarea Judecătoriei Deva. Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a reținut următoarele: Prin sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din 19 august 2011 s-a solicitat instanței ca, în temeiul art. 128 alin. (5) și (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, combinat cu art. 31 alin. (1) și art. 25 alin. (1) C. proc. pen., să fie preluată de către autoritățile judiciare române procedura penală privind pe inculpatul N.L., trimis în judecată de autoritățile judiciare slovene. În motivarea sesizării se arată că, față de inculpat, Parchetul Districtual de Stat din Koper (Republica Slovenia) a emis actul de inculpare nr. Kt (0)/238/10 so/tp din 21 septembrie 2010, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a actelor, prevăzută în art. 251 alin. (3) C. pen.

sloven. Prin decizia nr. 1K 76123/2010 pronunțată la data de 11 mai 2011, în dosarul II Ks 76123/2010, Tribunalul Districtual din Koper a decis transferarea dosarului, în vederea judecății, instanțelor de judecată din România. S-a apreciat că în cauză se justifică preluarea judecării cauzei, având în vedere faptul că inculpatul este cetățean român, are domiciliul în România, iar în eventualitatea unei condamnări, reinserția socială s-ar face corespunzător prin executarea pedepsei în România. Curtea de Apel Alba Iulia, examinând sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în temeiul art. 128 din Legea nr. 302/2004, republicată, a constatat că aceasta este întemeiată. Inculpatul N.L.

a fost cercetat penal și apoi trimis în judecată prin rechizitoriul nr. Kt (0)/238/10 so/tp din 21 septembrie 2010, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a actelor prevăzută în art. 251 alin. (3) C. pen. sloven. Prin decizia nr. 1K 76123/2010 pronunțată la data de 11 mai 2011, în dosarul II Ks 76123/2010, Tribunalul Districtual din Koper a decis transferarea dosarului, în vederea judecății, instanțelor de judecată din România.

S-a constatat că sunt îndeplinite cerințele Convenției europene privind transferul de proceduri în materie penală, adoptată la Strasbourg la 15 mai 1972, ratificată prin O. G. nr. 77/1999 și aprobată prin Legea nr. 34/2000, cu referire la art. 2 (existența unei solicitări a unui alt stat contractant), art. 6 și 7 (dubla incriminare a faptelor), art. 8 paragraf 1 lit. a), b) și f) (acuzatul are reședința obișnuită în statul solicitat, respectiv România; acesta este cetățean român; există posibilitatea ca în cazul unei condamnări în statul solicitat să se amelioreze posibilitatea de reintegrare socială a celui condamnat). Având în vedere îndeplinirea acestor cerințe, instanța, în temeiul art. 128 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, a considerat admisibilă cererea de preluare a procedurii penale privind judecata inculpatului N.L.

de către autoritățile judiciare române. Cum art. 128 alin. (6) din aceeași lege prevede că, în cazul în care cererea a fost declarată admisibilă, judecata continuă potrivit Codului de procedură penală, făcând aplicarea art. 30 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., s-a stabilit că Judecătoria Deva este competentă să judece în fond cauza, instanță în a cărei rază de competență teritorială își are domiciliul inculpatul și căreia i se va trimite dosarul. Ulterior, prin sentința penală nr. 1489 din 25 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Deva, s-a dispus, în baza art. 39 alin. (1) și art. 42 C. proc. pen. raportat la art. 128 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Deva și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia.

În baza art. 43 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat existența unui conflict negativ de competență și s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru regulator de competență. Judecătoria reține în esență că, în raport cu procedura instituită de art. 128 din Legea nr. 302/2004, competența de a judeca dosarul privindu-l pe inculpatul N.L. aparține Curții de Apel Alba Iulia. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând conflictul de competență în baza actelor cauzei, constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 128 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, „odată învestită cu o cerere de preluare a judecății, curtea de apel competentă dispune prin încheiere motivată asupra admisibilității cererii.

Încheierea este supusă recursului, în termen de 5 zile de la pronunțare.” În alin. (6) al aceluiași text de lege se prevede că, „în cazul în care cererea a fost considerată admisibilă, judecata continuă potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală.” Rezultă, din analiza dispozițiilor legale invocate, că legiuitorul a stabilit, în cadrul procedurii de preluare a judecății, două etape: prima, propriu-zisă, vizează admisibilitatea cererii, iar cea de-a doua privește judecata ce trebuie efectuată de către autoritățile judiciare române competente, fiecare etapă fiind guvernată de norme procedurale proprii. Pentru verificarea admisibilității cererii, competența aparține curții de apel, astfel cum rezultă, în mod neechivoc, din dispozițiile art. 128 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, care se pronunță prin încheiere.

Această hotărâre este supusă căii de atac a recursului, exercitat în termen de 5 zile, instanța competentă să judece calea de atac fiind Înalta Curte de Casație și Justiție. După ce curtea de apel constată că cererea de preluare a judecății este admisibilă, judecata continuă potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală, astfel cum prevede alin. (6) al art. 128 din aceeași lege. Judecata, în primă instanță, obligă la soluționarea fondului cauzei de către instanța căreia i-ar reveni competența să judece potrivit legii naționale. Conform dispozițiilor art. 25 C. proc. pen., judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.

Cum, în speță, în sarcina inculpatului N.L. s-a reținut săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută în art. 288 alin. (1) C. pen., competentă a soluționa fondul cauzei este Judecătoria Deva și nu Curtea de Apel Alba Iulia, a cărei competență este limitată exclusiv la verificarea admisibilității cererii de preluare a judecății. Hotărârea pronunțată de judecătorie va fi supusă căii de atac a recursului la curtea de apel, termenul de exercitare fiind de 10 zile, în condițiile prevăzute în art. 385 1 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. cu referire la art. 385 3 C. proc. pen.

Existența a două feluri de hotărâri - încheiere pentru admisibilitatea cererii de preluare a judecății, respectiv sentință pentru fondul cauzei - cu termene diferite de exercitare a căii de atac (5 zile pentru admisibilitatea cererii, respectiv 10 pentru soluționarea fondului) conduc, în mod evident, la concluzia că pentru prima etapă competența aparține curții de apel, iar cea de-a doua etapă, judecarea pe fond a cauzei, aparține instanței competente să judece în primă instanță potrivit legii naționale. A interpreta altfel dispozițiile art. 128 alin. (5) și (6) din Legea nr. 302/2004 ar echivala cu nesocotirea normelor de competență, inclusiv cele prevăzute în art. 28 1 , respectiv art. 29 C. proc.

pen., care stabilesc competența, în primă instanță, a curților de apel respectiv a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceea ce ar conduce la pronunțarea unei hotărâri lovite de nulitate absolută. Ca atare, în cauză, competența de a continua judecata privindu-l pe inculpatul N.L. aparține Judecătoriei Deva, instanță în a cărei rază teritorială își are domiciliul inculpatul. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul N.L. în favoarea Judecătoriei Deva, instanță căreia i s-a trimis dosarul.