ÎCCJ, decizie (scj.ro #83739)

Cerere de preluare a judecății.

Procedură. Instanța competentă. Căi de atac

Cuprins

pe materii

: Drept procesual penal. Proceduri prevăzute în legi speciale.

Transferul de proceduri în materie penală

Indice

alfabetic

: Drept procesual penal

-

cerere

de preluare a judecății

-

procedură

-

instanța

competentă

-

căi

de atac

Legea

nr. 302/2004,

art. 128

Procedura de

preluare a judecății implică, în conformitate cu dispozițiile art. 128 alin.

(5) și (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, o primă etapă privind

admisibilitatea cererii de preluare a judecății și o a doua etapă privind

judecata. Potrivit art. 128 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, republicată,

curtea de apel este instanța competentă să dispună, prin încheiere motivată, cu

privire la admisibilitatea cererii de preluare a judecății, încheiere supusă

căii de atac a recursului, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Conform art. 128

alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, în cazul în care cererea de

preluare a judecății a fost considerată admisibilă, judecata continuă potrivit

dispozițiilor Codului de procedură penală. Prin urmare, după pronunțarea

încheierii prin care curtea de apel a stabilit admisibilitatea cererii de

preluare a judecății, judecata continuă potrivit dispozițiilor Codului de

procedură penală privind competența materială, în cazul infracțiunii de fals

material în înscrisuri oficiale prevăzută în art. 288 alin. (1) C. pen.

competența de judecată aparținând, conform art. 25 C. proc. pen., judecătoriei. Sentința pronunțată de judecătorie este supusă, conform art. 385

1

alin. (1) lit. a) C. proc. pen., căii de atac a recursului la curtea de apel,

cale de atac care poate fi exercitată în termenul de 10 zile prevăzut în art. 385

3

C. proc. pen.

I.C.C.J., Secția penală,

încheierea nr. 124 din 25 ianuarie 2012

Prin

încheierea din 24 august 2011 pronunțată de Curtea de Apel

Alba Iulia, Secția penală, s-a dispus

admiterea

sesizării formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și, în

consecință, s-a admis cererea de preluare a judecății formulată de Tribunalul

Districtual din Koper - Republica Slovenia, referitor la inculpatul N.L.,

trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute în art. 251

alin. (3) C. pen. al Republicii Slovenia, incriminată în art. 288 alin. (1) C.

pen.

S-a

stabilit competența de soluționare a cauzei pe fond în favoarea Judecătoriei

Deva.

Pentru

a pronunța această hotărâre, curtea de apel a reținut următoarele:

Prin

sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din 19 august 2011

s-a solicitat instanței ca, în temeiul art. 128 alin. (5) și (6) din Legea nr.

302/2004, republicată, combinat cu art. 31 alin. (1) și art. 25 alin. (1) C.

proc. pen., să fie preluată de către autoritățile judiciare române procedura

penală privind pe inculpatul N.L., trimis în judecată de autoritățile judiciare

slovene.

În

motivarea sesizării se arată că, față de inculpat, Parchetul Districtual de

Stat din Koper (Republica Slovenia) a emis actul de inculpare nr. Kt (0)/238/10

so/tp din 21 septembrie 2010, pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare a

actelor, prevăzută în art. 251 alin. (3) C. pen. sloven.

Prin

decizia nr. 1K 76123/2010 pronunțată la data de 11 mai 2011, în dosarul II Ks

76123/2010, Tribunalul Districtual din Koper a decis transferarea dosarului, în

vederea judecății, instanțelor de judecată din România.

S-a

apreciat că în cauză se justifică preluarea judecării cauzei, având în vedere

faptul că inculpatul este cetățean român, are domiciliul în România, iar în eventualitatea

unei condamnări, reinserția socială s-ar face corespunzător prin executarea

pedepsei în România.

Curtea

de Apel Alba Iulia, examinând sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Alba Iulia, în temeiul art. 128 din Legea nr. 302/2004, republicată, a

constatat că aceasta este întemeiată.

Inculpatul

N.L. a fost cercetat penal și apoi trimis în judecată prin rechizitoriul nr. Kt

(0)/238/10 so/tp din 21 septembrie 2010, pentru săvârșirea infracțiunii de

falsificare a actelor prevăzută în art. 251 alin. (3) C. pen. sloven.

Prin

decizia nr. 1K 76123/2010 pronunțată la data de 11 mai 2011, în dosarul II Ks

76123/2010, Tribunalul Districtual din Koper a decis transferarea dosarului, în

vederea judecății, instanțelor de judecată din România.

S-a

constatat că sunt îndeplinite cerințele Convenției europene privind transferul

de proceduri în materie penală, adoptată la Strasbourg la 15 mai 1972, ratificată prin O. G. nr. 77/1999 și aprobată prin Legea nr.

34/2000, cu referire la art. 2 (existența unei solicitări a unui alt stat

contractant), art. 6 și 7 (dubla incriminare a faptelor), art. 8 paragraf 1

lit. a), b) și f) (acuzatul are reședința obișnuită în statul solicitat,

respectiv România; acesta este cetățean român; există posibilitatea ca în cazul

unei condamnări în statul solicitat să se amelioreze posibilitatea de

reintegrare socială a celui condamnat).

Având

în vedere îndeplinirea acestor cerințe, instanța, în temeiul art. 128 alin. (5)

din Legea nr. 302/2004, a considerat admisibilă cererea de preluare a

procedurii penale privind judecata inculpatului N.L. de către autoritățile

judiciare române.

Cum

art. 128 alin. (6) din aceeași lege prevede că, în cazul în care cererea a fost

declarată admisibilă, judecata continuă potrivit Codului de procedură penală,

făcând aplicarea art. 30 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., s-a stabilit că

Judecătoria Deva este competentă să judece în fond cauza, instanță în a cărei

rază de competență teritorială își are domiciliul inculpatul și căreia i se va

trimite dosarul.

Ulterior, prin sentința penală nr. 1489 din 25 octombrie 2011

pronunțată de Judecătoria Deva, s-a dispus, în baza art. 39 alin. (1) și art. 42 C. proc. pen. raportat la art. 128 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, admiterea excepției

necompetenței materiale a Judecătoriei Deva și declinarea competenței de

soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia.

În baza art. 43 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat existența

unui conflict negativ de competență și s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de

Casație și Justiție pentru regulator de competență.

Judecătoria reține în esență că, în raport cu procedura

instituită de art. 128 din Legea nr. 302/2004, competența de a judeca dosarul

privindu-l pe inculpatul N.L. aparține Curții de Apel Alba Iulia.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând conflictul de

competență în baza actelor cauzei, constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 128 alin. (5) din Legea nr.

303/2004, „odată învestită cu o cerere de preluare a judecății, curtea de apel

competentă dispune prin încheiere motivată asupra admisibilității cererii.

Încheierea este supusă recursului, în termen de 5 zile de la pronunțare.”

În alin. (6) al aceluiași text de lege se prevede că, „în cazul

în care cererea a fost considerată admisibilă, judecata continuă potrivit

dispozițiilor Codului de procedură penală.”

Rezultă, din analiza dispozițiilor legale invocate, că

legiuitorul a stabilit, în cadrul procedurii de preluare a judecății, două

etape: prima, propriu-zisă, vizează admisibilitatea cererii, iar cea de-a doua

privește judecata ce trebuie efectuată de către autoritățile judiciare române

competente, fiecare etapă fiind guvernată de norme procedurale proprii.

Pentru verificarea admisibilității cererii, competența aparține curții

de apel, astfel cum rezultă, în mod neechivoc, din dispozițiile art. 128 alin.

(5) din Legea nr. 302/2004, care se pronunță prin încheiere. Această hotărâre

este supusă căii de atac a recursului, exercitat în termen de 5 zile, instanța

competentă să judece calea de atac fiind Înalta Curte de Casație și Justiție.

După ce curtea de apel constată că cererea de preluare a

judecății este admisibilă, judecata continuă potrivit dispozițiilor Codului de

procedură penală, astfel cum prevede alin. (6) al art. 128 din aceeași lege.

Judecata, în primă instanță, obligă la soluționarea fondului cauzei de către

instanța căreia i-ar reveni competența să judece potrivit legii naționale.

Conform dispozițiilor art. 25 C. proc. pen., judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în

competența altor instanțe.

Cum, în speță, în sarcina inculpatului N.L. s-a reținut

săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută

în art. 288 alin. (1) C. pen., competentă a soluționa fondul cauzei este

Judecătoria Deva și nu Curtea de Apel Alba Iulia, a cărei competență este

limitată exclusiv la verificarea admisibilității cererii de preluare a judecății.

Hotărârea pronunțată de judecătorie va fi supusă căii de atac a

recursului la curtea de apel, termenul de exercitare fiind de 10 zile, în

condițiile prevăzute în art. 385

1

alin. (1) lit. a) C. proc. pen. cu

referire la art. 385

3

C. proc. pen.

Existența a două feluri de hotărâri - încheiere pentru

admisibilitatea cererii de preluare a judecății, respectiv sentință pentru

fondul cauzei - cu termene diferite de exercitare a căii de atac (5 zile pentru

admisibilitatea cererii, respectiv 10 pentru soluționarea fondului) conduc, în

mod evident, la concluzia că pentru prima etapă competența aparține curții de

apel, iar cea de-a doua etapă, judecarea pe fond a cauzei, aparține instanței

competente să judece în primă instanță potrivit legii naționale.

A interpreta altfel dispozițiile art. 128 alin. (5) și (6) din

Legea nr. 302/2004 ar echivala cu nesocotirea normelor de competență, inclusiv

cele prevăzute în art. 28

1

, respectiv art. 29 C. proc. pen., care stabilesc competența, în primă instanță, a curților de apel respectiv a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceea ce ar conduce la pronunțarea unei

hotărâri lovite de nulitate absolută.

Ca atare, în cauză, competența de a continua judecata privindu-l

pe inculpatul N.L. aparține Judecătoriei Deva, instanță în a cărei rază

teritorială își are domiciliul inculpatul.

În consecință, Înalta Curte de Casație și

Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul

N.L.

în

favoarea Judecătoriei Deva, instanță căreia i s-a trimis dosarul.