ÎCCJ, decizie (scj.ro #84447)

Recurs. Inculpat care nu a folosit calea apelului. Recurs al procurorului

declarat și admis numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei.

Limitele

devoluării

cauzei în recursul

inculpatului

Cuprins pe materii

: Drept procesual penal. Partea specială. Căile de atac ordinare.

Recursul

Index alfabetic

: Drept procesual penal

- recursul

- parte care nu a folosit apelul

-

devoluarea

cauzei în recurs

C.

proc

.

pen

.,

art

.

385

1

alin. (4) teza finală

Inculpatul care nu a folosit calea apelului, iar în apelul procurorului s-a

modificat numai pedeapsa și s-a înlăturat suspendarea executării

acesteia, nu poate face recurs decât cu privire la această modificare, iar

nu și la legalitatea și temeinicia condamnării care a intrat, în

ce-l privește, în puterea lucrului judecat; în atare caz,

neexercitarea

de către inculpat a apelului are

semnificația achiesării la starea de fapt stabilită de prima

instanță și la condamnarea sa.

I.C.C.J., secția penală, decizia

nr

.

5543 din 30 septembrie 2005

Prin sentința penală

nr

. 26 din 18 ianuarie

2005, inculpatul S.N. a fost condamnat pentru săvârșirea

infracțiunii de trafic de influență prevăzută în

art

. 257 cu aplicarea

art

. 41

alin. (2) C.

pen

., cu suspendarea executării

pedepsei sub supraveghere.

Împotriva sentinței a declara apel procurorul, criticând aplicarea

măsurii suspendării executării pedepsei.

Prin decizia penală

nr

. 92 din 5 aprilie 2005,

Curtea de Apel

Cluj

a admis apelul procurorului, a

desființat sentința și

rejudecând

, a

redus pedeapsa aplicată inculpatului, dispunând executarea pedepsei prin

privare de libertate.

Inculpatul a declarat recurs, susținând că a fost greșit

condamnat și a cerut achitarea.

Recursul nu este fondat.

Situația de fapt, astfel cum a fost reținută de prima

instanță, a intrat sub autoritatea lucrului judecat deoarece, pe de o

parte, inculpatul nu a declarat apel împotriva sentinței, achiesând astfel

la situația de fapt reținută de prima instanță în

hotărârea de condamnare, iar pe de altă parte, apelul a fost declarat

de procuror numai cu privire la modalitatea de executare a acesteia.

Neexercitând

apel, recursul inculpatului nu poate

devolua

cauza decât în raport de schimbarea soluției

de către instanța de apel.

Potrivit

art

. 385

1

alin. ultim C.

proc

.

pen

., nu pot fi atacate cu

recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute

în

art

. 362 nu au folosit calea apelului. Persoanele

prevăzute în

art

. 362 pot declara recurs

împotriva deciziei pronunțate în apel, chiar dacă nu au folosit

apelul, dacă prin decizia pronunțată în apel a fost

modificată soluția din sentință și numai cu privire la

această modificare.

În raport cu aceste dispoziții instanța de recurs poate examina

legalitatea și temeinicia deciziei pronunțate în apel numai în

limitele cuantumului pedepsei și al modalității de executare a

acesteia.

Infracțiunea de trafic de influență prevăzută în

art

. 257 C.

pen

. este

pedepsită cu închisoare de la 2 la 10 ani, pedeapsa aplicată de

instanța de apel fiind egală cu minimul special al textului

incriminator, fără aplicarea sporului prevăzut în

art

. 42 C.

pen

.

Suspendarea condiționată a executării pedepsei și

suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sunt modalități

de individualizare a executării pedepsei aplicabile numai în măsura

în care instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins

chiar fără executarea acesteia.

Sub acest aspect, soluția instanței de apel, executarea pedepsei în

regim de detenție, este legală și temeinică, având în

vedere negarea   săvârșirii faptelor de către

inculpat, în condițiile surprinderii lui în flagrant delict, precum

și împrejurarea că nu este la prima încălcare a legii penale.

Față de cele constatate, recursul inculpatului a fost respins.