ÎCCJ, decizie (scj.ro #84447)

Recurs. Inculpat care nu a folosit calea apelului. Recurs al procurorului declarat și admis numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei. Limitele devoluării cauzei în recursul inculpatului Cuprins pe materii : Drept procesual penal. Partea specială. Căile de atac ordinare. Recursul Index alfabetic : Drept procesual penal - recursul - parte care nu a folosit apelul - devoluarea cauzei în recurs C. proc . pen ., art . 385 1 alin. (4) teza finală Inculpatul care nu a folosit calea apelului, iar în apelul procurorului s-a modificat numai pedeapsa și s-a înlăturat suspendarea executării acesteia, nu poate face recurs decât cu privire la această modificare, iar nu și la legalitatea și temeinicia condamnării care a intrat, în ce-l privește, în puterea lucrului judecat; în atare caz, neexercitarea de către inculpat a apelului are semnificația achiesării la starea de fapt stabilită de prima instanță și la condamnarea sa.

I.C.C.J., secția penală, decizia nr . 5543 din 30 septembrie 2005 Prin sentința penală nr . 26 din 18 ianuarie 2005, inculpatul S.N. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută în art . 257 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen ., cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Împotriva sentinței a declara apel procurorul, criticând aplicarea măsurii suspendării executării pedepsei. Prin decizia penală nr . 92 din 5 aprilie 2005, Curtea de Apel Cluj a admis apelul procurorului, a desființat sentința și rejudecând , a redus pedeapsa aplicată inculpatului, dispunând executarea pedepsei prin privare de libertate. Inculpatul a declarat recurs, susținând că a fost greșit condamnat și a cerut achitarea.

Recursul nu este fondat. Situația de fapt, astfel cum a fost reținută de prima instanță, a intrat sub autoritatea lucrului judecat deoarece, pe de o parte, inculpatul nu a declarat apel împotriva sentinței, achiesând astfel la situația de fapt reținută de prima instanță în hotărârea de condamnare, iar pe de altă parte, apelul a fost declarat de procuror numai cu privire la modalitatea de executare a acesteia. Neexercitând apel, recursul inculpatului nu poate devolua cauza decât în raport de schimbarea soluției de către instanța de apel. Potrivit art . 385 1 alin. ultim C. proc . pen ., nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute în art . 362 nu au folosit calea apelului.

Persoanele prevăzute în art . 362 pot declara recurs împotriva deciziei pronunțate în apel, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la această modificare. În raport cu aceste dispoziții instanța de recurs poate examina legalitatea și temeinicia deciziei pronunțate în apel numai în limitele cuantumului pedepsei și al modalității de executare a acesteia.

Infracțiunea de trafic de influență prevăzută în art . 257 C. pen . este pedepsită cu închisoare de la 2 la 10 ani, pedeapsa aplicată de instanța de apel fiind egală cu minimul special al textului incriminator, fără aplicarea sporului prevăzut în art . 42 C. pen . Suspendarea condiționată a executării pedepsei și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sunt modalități de individualizare a executării pedepsei aplicabile numai în măsura în care instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia. Sub acest aspect, soluția instanței de apel, executarea pedepsei în regim de detenție, este legală și temeinică, având în vedere negarea săvârșirii faptelor de către inculpat, în condițiile surprinderii lui în flagrant delict, precum și împrejurarea că nu este la prima încălcare a legii penale.

Față de cele constatate, recursul inculpatului a fost respins.