ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7158/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 6085 din 11 aprilie 2011 Judecătoria Cluj-Napoca a admis acțiunea formulată de D.S.P. împotriva pârâților C.I., C.M.A., C.L.C. și C.M.S., a obligat pârâții să achite reclamantului suma de 9.000 euro contravaloarea chiriei de la data de 6 septembrie 2007 până la data promovării cererii și a dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în Cluj-Napoca, str. A.J. Apelul declarat de pârâți împotriva sentinței a fost respins prin Decizia civilă nr. 289 din 25 aprilie 2012 a Curții de Apel Cluj. Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs pârâții C.I., C.M.A., C.L.C. solicitând și suspendarea executării deciziei până la soluționarea recursului.

În motivarea cererii, întemeiată pe dispozițiile art. 300 alin. (2) Cod proc. civ., recurenții au arătat că, față de motivul de recurs invocat privind autoritatea lucrului judecat, dacă s-ar admite recursul, întoarcerea executării silite ar presupune pentru ei cheltuieli pe care nu le-ar putea suporta, o stare de stres și oboseală, care, față de starea lor de sănătate le-ar putea fi fatale. Mai mult, pe rolul instanței de judecată, se află un dosar care are ca obiect nulitatea absolută a titlului în baza căruia s-a dispus evacuarea lor pentru fraudă la lege, iar admiterea acestei acțiuni ar însemna desființarea titlului, situație în care s-ar constata că au fost evacuați fără un titlu valid.

Prin încheierea din 30 august 2012 Curtea de Apel Cluj a respins cererea de suspendare a executării deciziei și a dispus restituirea cauțiunii în sumă de 500 RON. În considerentele acestei încheieri s-a reținut că motivele de nelegalitate ale hotărârii se vor analiza de instanța învestită cu soluționarea recursului, cu ocazia soluționării acestuia, neputând constitui motiv de suspendare și neputând fi analizate în avans. Simpla invocare a unor motive de nelegalitate a titlului executor în sine nu reprezintă motiv de suspendare, întrucât, a judeca altfel, ar însemna ca orice cerere de suspendare facultativă formulată în recurs în temeiul art. 300 alin. (2) C. proc. civ., să devină una obligatorie, ceea ce ar contrazice dispozițiile de excepție cuprinse în art. 300 alin. (1) C. proc.

civ. În ceea ce privește starea de sănătate a recurenților, dovedită prin actele medicale depuse la dosar, aceasta, la rândul ei, nu constituie un motiv întemeiat de suspendare a executării raportat la circumstanțele cauzei, în condițiile în care cererea a fost formulată de reclamant încă din 6 septembrie 2010, dosarul având deja o vechime de aproape 2 ani, iar părțile se judecă în legătură cu acest imobil încă din anul 2007. În plus, motivele de sănătate invocate de recurenți nu sunt vremelnice, pentru a justifica suspendarea până la soluționarea recursului, ele subzistând și după această dată. Împotriva acestei încheieri au declarat recurs pârâții C.I., C.M.A. și C.L.C., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., susținând că instanța nu a avut în vedere toate cauzele care conduc la necesitatea suspendării unei sentințe date în baza unui titlu de proprietate ce face obiectul unui alt dosar privind nulitatea absolută a titlului pentru frauda la lege. De asemenea, și starea de sănătate este o circumstanță esențială care trebuia avută în vedere, întrucât severitatea bolilor invocate constituie un motiv de stare excepțională. Recursul nu este fondat. În accepțiunea art. 300 alin. (2) C. proc. civ., deși suspendarea provizorie este facultativă, ea trebuie dispusă atunci când se justifică, condiționat însă de o motivare convingătoare, ca o garanție împotriva eventualelor acte de rea-credință. Pentru a admite o cerere de suspendare a executării hotărârii, instanța de judecată trebuie să aprecieze asupra vătămării semnificative a intereselor legitime ale petentului prin executarea hotărârii și caracterul iremediabil al vătămării.

Or, în speță, se constată că motivele invocate de recurenți, așa cum au fost expuse mai sus, nu constituie motive convingătoare, cu caracter urgent, care să justifice o pagubă iminentă ce s-ar produce petenților și care să impună suspendarea executării sentinței primei instanțe, ca măsură de excepție. Dimpotrivă, aceste motive sunt neconvingătoare și nu justifică o pagubă iminentă pentru petenți prin punerea în executare a sentinței primei instanțe. De asemenea, atât timp cât nu s-a făcut dovada începerii executării silite, nu se justifică suspendarea executării deciziei prin care s-a dispus evacuarea recurenților din imobil. Pentru considerentele expuse, instanța, constatând că încheierea recurată este legală, în baza art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge, ca nefondat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții C.I., C.M.A. și C.L.C. împotriva încheierii de ședință din 30 august 2012 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 noiembrie 2012. Procesat de GGC - AS