ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1298/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 02.12.2015 sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, denumită în continuare CNDIPT-OI POSDRU anularea Deciziei de recuperare a refinanțării nr. 6162/27.03.2015 pentru Programul Operațional în cadrul Obiectivului Convergență, aferentă proiectului x, ca fiind prematur emisă.

Prin Sentința nr. 1282 din 15 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-au respins excepțiile prematurității, a lipsei de obiect și a lipsei de interes, ca nefondate.

S-a admis excepția inadmisibilității cererii de acordare a dobânzii aferente sumelor din cererile de rambursare și a capetelor "b) - d)" din răspunsul la întâmpinare.

S-a respins capătul de cerere din cererea inițială având ca obiect acordarea dobânzii aferente sumelor din cererile de rambursare și capetele b) - d) din răspunsul la întâmpinare, ca inadmisibile.

S-a respins în rest cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Criticile aduse hotărârii instanței de fond vizează următoarele aspecte:

Intimata-pârâta CNDIPTJ - DI nu a răspuns în termenul legal la contestația înregistrată la sediul pârâtei sub nr. x/27.04.2015, contestație asimilată cererii în sensul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Acesta a fost motivul inițial pentru care a inițiat acțiunea judiciară din Dosarul nr. x/2015, având ca obiect contestarea Deciziei de recuperare prefinanțare nr. x/27.03.2015 emisă în proiectul cu ID 58072, pe care recurenta l-a derulat și implementat din fonduri europene nerambursabile.

Intimata-pârâta a procedat la un calculul greșit în ceea ce privește cuantumul Deciziei de recuperare prefinanțare nr. x/27.03.2015 emisă în proiectul cu ID 58072.

Respectiv aceasta a compensat cheltuieli achitate de subscrisa din alte proiecte pe care subscrisa le-a derulat în aceiași perioada 2010 - 2013, activitate ce contravine dreptului unional, respectiv a fost încălcat principiul reglementat în art. 4 din noul C. proc. civ. aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene.

Recurenta consideră că este îndreptățită la restituirea sumei de 20 289,24 RON ce reprezintă TVA achitată până la data de 12.08.2012 și solicitat a fi restituit la plată, inclusiv prin Contestația nr. 7911/27.04.2015.

Dovada achitării acestor sume ce reprezintă TVA rezultă din înscrisurile intitulate evidența cheltuielilor validată pentru ID 58072. Plata acestor sume s-a făcut prin ordin de plată introduse în evidențele cererilor de rambursare nr. x atașate la dosar. De precizat că cele trei cereri de rambursare au avut incluse cheltuieli efectuate de subscrisa până în data de 12.08.2012, când restituirea de TVA s-a făcut prin încheierea unui act adițional la contractul de finanțare pentru ID 58072, de asemenea atașat la dosar.

Pe de altă parte, recurenta figurează în evidența intimatei-pârâtei în plus, cu suma de 148.533,56 RON.

Solicită recurenta ca intimata-pârâtă sa achite dobânda legală aplicată la suma de 148 533.56 RON, calculată de la data de 12 mai 2015, data la care intimata pârâtă a știut ferm ca aceasta achitase tot ce datora în contul prefinanțării pentru ID 58072. De asemenea, la data de 12 mai 2015 data de la care solicitam aplicarea dobânzii legale pentru suma de 148.533,56 RON, intimata-pârâtă avea deja contestația formulată, însă nu a răspuns în termenul legal de 6 luni și nici nu a restituit subscrisei suma în plus de 148 533,56 RON, astfel cum rezulta chiar din Decizia nr. 6/15.01.2016. Parte din cheltuielile pe care intimata pârâta le-a compensat din alte proiecte și care se regăsesc în Decizia de prefinanțare nr. x/27.03.2015, pentru ID 58072 sunt contestate.

Se mai arată că parte din cheltuielile solicitate la rambursare în toate cele 6 proiecte au fost respinse de către intimata-pârâtă, invocându-se ca și motiv al respingerii cheltuielilor răspunsul unitar nr. 2208/20.02.2012, act administrativ ce face obiectul cererii de revizuire din Dosarul civil nr. x/2016 cu termen de judecată 22 septembrie 2016.

Solicită recurenta ca intimata-pârâtă să fie obligată la plata sumei de 231.177,26 RON, reprezentând sumele datorate ca urmare a întârzierilor în validarea/plata efectivă a cererilor de rambursare depuse în proiectul cu ID 58072.

Perioada de implementare a proiectului cu ID 58072 a fost 15.09.2010-14.09.2013, proiectul fiind încheiat, iar implementarea acestuia constituie informație publica națională și unională, conform prevederilor articolului 2 lit. d) punct (i) și lit. f) din Directiva 2009/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre.

Apreciază că orice act administrativ emis de către pârâta CNDIPTJ-OI după perioada de implementare a proiectului nu se mai încadrează în categoria cheltuielilor eligibile reglementate în Articolul 4 din contractul de finanțare, intitulat Eligibilitatea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului. De asemenea, recuperarea prefinanțării ar fi trebuit să se facă în conformitate cu Articolul 6 din Contractul de finanțare, respectiv la fiecare cerere de rambursare depusă de subscrisa și procesată de pârâta CNDIPTJ-OI în termenul maxim de 45 de zile, în intervalul de implementare a proiectului, aceasta aplica un procent prin care s-ar fi recuperat, odată cu depunerea cererii de rambursare finală, întreaga prefinanțare pentru bugetul de stat. Invocă în acest sens și raportul tehnico-financiar care atestă îndeplinirea indicatorilor, raport tehnic financiar care nu a fost contestat de către pârâta CNDIPT-OI sau de către Curtea de Conturi a României sau de către Comisia Europeană.

Susține recurenta că dacă ar fi fost informată în mod corect, cu privire la adevărata cauză a acestor întârzieri, subscrisa ar fi inițiat, prin prisma art. 263 paragraf 4 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene coroborat cu art. 256 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene acțiune la Tribunalul Uniunii Europene cu privire la activitatea defectuoasă derulată de Comisia Europeană, în ceea ce privește gestionarea de către aceasta a programelor și a modului cum execută bugetul Uniunii Europene, cu consecința împiedicării validării în termenul de 45 de zile a cererilor de rambursare depuse în proiectul cu ID 58072.

Obligațiile pe care le are intimata pârâta CNDIPT-OI prin contractul de finanțare sunt următoarele:

* Art. 9 punct B subpunct (3) din Contractul de finanțare, cităm: AMPOSDRU/OIPOSDRU delegat, după caz, are obligația de a sprijini Beneficiarul prin furnizarea informațiilor sau clarificărilor pe care acesta le consideră necesare pentru implementarea proiectului",

* Art. 9 punct B subpunct (7) din Contractul de finanțare, cităm: "AMPOSDRU/OIPOSDRU delegat, după caz, monitorizează din punct de vedere tehnic și financiar în vederea asigurării legalității, regularității, conformității și realității tuturor activităților aferente implementării proiectului care face obiectul prezentului contract de finanțare".

* Art. 9 punct B subpunct (5) din Contractul de finanțare, cităm: AMPOSDRU va efectua rambursarea cheltuielilor în termen de maxim 45 (patruzecișicinci) de zile de la data înregistrării cererii de rambursare la AMPOSDRU/OIPOSDRU delegat, după caz, însoțită de toate documentele solicitate prin prezentul contract".

Legea nr. 72/2013 prevede domeniul de aplicabilitate, adică se aplică inclusiv profesioniștilor care au încheiat contracte de finanțare cu o autoritate contractantă și prevede inclusiv modul de calcul al acestor penalități atunci când nu este expres stipulat în contractul de finanțare. Astfel, prin implementarea proiectului cu ID 58072 recurenta a circumscris obiectivului unional din art. 156 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Bugetul pentru acest proiect a fost aprobat de către Comisia Europeana (fonduri europene nerambursabile) care s-a angajat, în calitate de gestionar al tuturor programelor (art. 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană) să execute bugetul Uniunii în cooperare cu Statele membre (art. 317 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Finalizarea implementării proiectului (sfârșitul anului 2013) reprezintă data la care intimata pârâta CNDIPT-OI ar fi trebuit să recupereze inclusiv prefinanțarea, deci emiterea de către intimata pârâta CNDIPT-OI a Deciziei de recuperare prefinanțare nr. x/27.03.2015 s-a făcut în afara cadrului contractual. De asemenea, finalizarea implementării proiectului constituie informație publică și pentru Comisia Europeană, în virtutea publicării documentelor contabile la Registrul Comerțului, prin urmare s-a creat în spațiul Uniunii o interconectare a tuturor registrelor comerțului din statele membre.

Apărările intimatului

Intimatul-pârât Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - Organismul Intermediar a formulat întâmpinare la cererea de recurs, a invocat excepția tardivității și excepția nulității recursului, iar pe fond respingerea acestuia ca nefondat, reiterând apărările de la instanța de fond.

La data de 11.04.2017 și la data de 9.05.2017, recurenta a solicitat promovarea unui recurs în interesul legii, în conformitate cu art. 514 C. proc. civ.

În motivarea cererii sale recurenta a arătat că în conformitate cu prevederile art. 514 din noul C. proc. civ.: "Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești".

În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, beneficiarii care au implementat proiecte derulate din fonduri europene nerambursabile pot contesta actele administrative emise de autoritățile publice centrale cu care acești beneficiari au încheiat contractele de finanțare din fonduri europene nerambursabile.

Prevederile art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004: "Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel".

Din conținutul prevederilor art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 rezultă că sunt de competenta curților de apel doar cererile privind acte administrative emise de autoritățile publice centrale.

Definiția autorităților publice centrale este dată în Titlul III Capitolul V Secțiunea 1 Administrație publică centrală de specialitate, din Constituție.

Art. 116 din Constituție:

"(1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului; (2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome".

Art. 117 din Constituție: (1) Ministerele se înființează, se organizează și funcționează potrivit legii. (2) Guvernul și ministerele, cu avizul Curții de Conturi, pot înființa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență. (3). Autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică".

În concret, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii, în cazul de față, interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, de către toate instanțele judecătorești, secțiile de contencios administrativ și fiscal din cadrul tribunalelor, ale curților de apel, precum și din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, suntem în ipotezele reglementate în art. 514 din noul C. proc. civ., prin care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la cererea Ministrului Justiției are îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept generate de aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, recurenta arată că a depus o solicitare adresată Ministrului Justiției, înregistrată sub nr. x din 4 aprilie 2017 în care a solicitat demersuri în sensul promovării unui recurs în interesul legii. A argumentat faptul că a fost aplicat în mod diferit art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 de către instanțele judecătorești, în ceea ce privește competența de soluționare în fond a acestor cereri. Se aplică în mod diferit, de către secțiile de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului București, Tribunalului Alba, Curții de Apel București, Curții de Apel Alba Iulia, Înaltei Curți de Casație și Justiție, a prevederilor art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, în ceea ce privește competența de soluționare în fond a cererilor care au ca obiect contestarea de către beneficiari de naționalitate română a actelor administrative emise de către organisme intermediare din subordinea Ministerului Fondurilor Europene Autorității de Management pentru Programul Operațional Capital Uman POSDRU 2007 - 2013.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului comunicat spre analiză la data de 14 iunie 2018 s-a tranșat asupra îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute sub sancțiunea nulității în sensul că cererea de recurs a fost depusă în termenul legal, apreciind excepția tardivității ca neîntemeiată și s-a apreciat că motivele de recurs pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8, fiind deci neîntemeiată excepția nulității.

Cât privește cererea înregistrată la dosar la data de 26.02.2018 prin care s-a invocat motivul de casare prevăzut de art. 483 alin. (1) pct. 3, acest motiv s-a apreciat ca fiind tardiv formulat.

La data de 19.10.2018, recurenta a solicitat în principal introducerea în cauză a Autorității de Management pentru programul Operațional Capital Uman, în calitate de intimat-pârât care a preluat calitatea OI-CNDIPT care a fost desființată prin H.G. nr. 518/20.07.2017 și a solicitat de asemenea, suspendarea judecării prezentei cauze până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2018, în conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Înalta Curte a refăcut citativul cu cele 2 pârâte-intimate citate.

La data de 22.02.2019, recurenta a formulat o cerere de renunțare la cererea de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2018 și a solicitat introducerea în cauză în calitate de intimat-pârât a Guvernului României.

La data de 4.03.2019, prin concluziile scrise, recurenta a formulat o cerere prin care a solicitat admiterea recursului său, să se constate excepțiile nulității absolute a tuturor actelor de procedură depuse de OI-CNDIPT, a invocat prescripția verificării oricăror cheltuieli de către orice entități de management, a invocat în raport de noua entitate AM-POCU - excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

II. Considerentele și soluția instanței de recurs

Excepțiile

Înalta Curte va analiza cu prioritate, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) raportat la prevederile art. 487 și art. 485 C. proc. civ., excepțiile arătate, a nulității absolute a tuturor actelor de procedură depuse de OI-CNDIPT, a prescripției verificării oricăror cheltuieli de către orice entități de management, în raport de noua entitate AM-POCU - excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 și constată că este tardivă completarea motivelor de recurs, precum și a excepțiilor depuse prin cererea de concluzii scrise din data de 4.03.2019.

Recursul în interesul legii

În conformitate cu prevederile art. 514 C. proc. civ.:

"Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești".

Față de prevederile mai sus arătate, se constată că sesizarea Înaltei Curți nu se poate face de către orice persoană care ia cunoștință de existența unei practici neunitare în legătură cu o anumită problemă de drept, această calitate fiind rezervată unui număr limitat de persoane sau instituții - Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, Avocatul Poporului ori reclamanta nu este între aceste persoane nominalizată și prin urmare, se va respinge cererea recurentei privind promovarea unui recurs în interesul legii.

În ceea ce privește cererea de introducere în cauză a Guvernului României, Înalta Curte va respinge această cerere deoarece în conformitate cu art. 478 C. proc. civ. raportat la art. 494, în apel (recurs) nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi.

Având în vedere cadrul procesual de la instanța de recurs, unde nu exista pârâtul Guvernul României, se va respinge această cerere.

Recursul S.C. A. SRL

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că nu este fondată pentru următoarele motive:

În ceea ce privește contestația depusă de recurentă înregistrată cu nr. x/27.04.2015, despre care se arată că intimata-pârâtă nu a răspuns, se constată că prin Decizia de soluționare nr. 6/15.01.2016, s-a reținut că debitul stabilit prin Decizia nr. 6162/27.03.2015 a fost încasat integral și deci contestația a rămas fără obiect.

Înalta Curte reține că chiar dacă a fost soluționată cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 50 din O.U.G. nr. 66/2011, recurenta a putut să atace în contencios administrativ această decizie, nefiind vătămată și acesta neconstituind un motiv de nelegalitate.

Referitor la calculul greșit al cuantumului arătat în decizia de recuperare prefinanțare - motivul nu este fondat

Înainte de emiterea titlului de creanță care este decizia de recuperare a prefinanțării, Organismul Intermediar POSDRU a respectat procedura legală în conformitate cu art. 17

1

din O.U.G. nr. 64/2009, fiind comunicată beneficiarului Notificarea de plată nr. x/16.12.2014.

În baza Contractului de finanțare DG AMPOSDRU E 6113/26.07.2010, contract bilateral, agreat și asumat se stipulează la art. 5 alin. (1) că: "beneficiarul poate depune cererea de prefinanțare la AMPOSDRU/OIPOSDRU delegate, după coz, în nume propriu (...) cererea de prefinanțare se depune în termen de 45 de zile de la dota începerii perioadei de implementare a proiectului așa cum este aceasta stabilită prin art. 2 alin. (2) (data de începere a perioadei intrării în vigoare a contractului)".

În baza aceluiași contract la art. 6 alin. (3): "dacă prefinanțarea nu a fost recuperată integral înainte de depunerea cererii finale de rambursare, diferența rămasă nerecuperată trebuie plătită de beneficiar în contul AMPOSPRU, în termen de 15 zile calendaristice de la notificarea transmisă de către AMPOSPRU",

În O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență după cum urmează, art. 17 alin. (1) și (3) prevede:

"(1) Sumele acordate ca prefinanțare în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale se deduc prin aplicarea unui procent la valoarea cererilor de rambursare transmise de beneficiari, conform prevederilor contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare și (3) Beneficiarii au obligația restituirii integrale sau parțiale a prefinanțării acordate în cazul proiectelor pentru care aceștia nu justifica prin cereri de rambursare utilizarea acesteia, conform termenelor și condițiilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență".

Totodată, în cadrul aceleiași Ordonanțe de urgență nr. 64/2009 art. 17

1

, alin. (1) și alin. (2) (1) arată:

"Pentru sumele acordate ca prefinanțare și nejustificate potrivit art. 17 alin. (3), autoritățile de management notifică beneficiarii cu privire la obligația restituirii acestora", (2) "în cazul în care beneficiarii nu restituie autorităților de management/Autorității de certificare și plată sumele prevăzute la alin. (1) în termen de 15 zile de la data comunicării notificării, acestea emit decizii de recuperare a prefinanțării, prin care se individualizează sumele de restituit exprimate în moneda națională. Decizia constituie titlu de creanță și cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. în titlul de creanță se indică și contul în care beneficiarul trebuie să efectueze plata".

Din coroborarea Contractului de finanțare nr. x/26.07.2010 și a O.U.G. nr. 64/2009 rezultă că pârâta a respectat temeiul legal (emiterea Notificării de Plată nr. x/16.12.2014), în ceea ce privește emiterea Deciziei de recuperare a prefinanțării nr. x/27.03.2015.

Constată Înalta Curte că în mod corect apreciază instanța de fond că mențiunile prin acțiune cu privire la multitudinea de solicitări ce vizează mai multe proiecte implementate de S.C. A. S.R.L. prin POSDRU nu au legătură cu obiectul prezentei acțiuni.

În privința sumelor de 148.533,56 RON restituită în plus și dobânda legală calculată la data de 12 mai 2015, restituirea sumei de 20.289,24 RON TVA plus dobândă legală și obligarea la restituirea sumei de 231.177,26 RON

În mod corect instanța de fond a respins ca inadmisibile aceste cereri, având în vedere că a constatat că pretenția de la capătul c) al răspunsului la întâmpinare nu reprezintă o pretenție subsumată netemeiniciei sau nelegalității deciziei atacate în prezenta cauză, ci reprezintă un aspect ce poate fi soluționat de pârâtă, ca urmare a unei cereri pe cale administrativă ce ar fi formulată de către reclamantă; în urma soluționării acestei cereri, dacă reclamanta se va considera nemulțumită de răspuns, aceasta ar putea ataca separat, pe calea unei acțiuni principale, acest răspuns, însoțind cererea și de pretenția de restituire.

Pretențiile de la capetele d și e reprezintă, în mod similar, celor reținute cu ocazia soluționării excepției inadmisibilității cererii de acordare a dobânzii aferente sumelor din cererile de rambursare (invocate de pârâtă), pretenții în legătură cu alte acte administrative, iar nu cu cel ce face obiectul prezentei cereri în anulare.

Motivul de recurs privind legalitatea Deciziei de soluționare nr. 6/15.01.2016 și Decizia de recuperare a prefinanțării nr. 6162/27.03.2015

Pentru implementarea proiectului x finanțat din fonduri nerambursabile a fost semnat Contractul de finanțare DG AMPOSDRU E 6113/26.07.2010 intre AMPOSDRU prin CNDIPT-OIPOSDRU, în calitate de autoritate contractantă, pe de o parte și S.C. A. S.R.L. în calitate de beneficiar, pe de altă parte.

Așa cum s-a arătat mai sus, se constată că în baza contractului bilateral, agreat și asumat se stipulează la art. 5, alin. (1):

"beneficiarul poate depune cererea de prefinanțare la AMPOSDRU/OIPOSDRU delegat, după caz, în nume propriu (...). Cerea de prefinanțare se depune în termen de maxim 45 zile de la data începerii perioadei de implementare a proiectului așa cum este aceasta stabilita prin art. 2 alin. (2) (data de începere a perioadei de implementare a proiectului va fi prima zi lucrătoare a lunii următoare datei intrării în vigoare a contractului.)". În baza aceluiași contract la art. 6 alin. (3): "dacă prefinanțarea nu a fost recuperată integral înainte de depunerea cererii finale de rambursare, diferența rămasă nerecuperată trebuie plătită de beneficiar în contul AMPOSDRU, în termen de 15 zile calendaristice de la notificarea transmisă de către AMPOSDRU".

Înalta Curte reține că mecanismul acordării, recuperării și restituirii prefinanțării este prevăzut în O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență după cum urmează, art. 17 alin. (1) și (3):

"(1) Sumele acordate ca prefinanțare în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale se deduc prin aplicarea unui procent la valoarea cererilor de rambursare transmise de beneficiari, conform prevederilor contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare și (3) Beneficiarii au obligația restituirii integrale sau parțiale a prefinanțării acordate în cazul proiectelor pentru care aceștia nu justifică prin cereri de rambursare utilizarea acesteia, conform termenelor și condițiilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență."

Din coroborarea Contractului de finanțare nr. x/26.07.2010 și a O.U.G. nr. 64/2009 s-a constatat că a fost respectat temeiul legal (emiterea Notificării de Plată nr. x/16.12.2014), în ceea ce privește emiterea Deciziei de recuperare a prefinanțării nr. x/27.03.2015.

Recurenta nu a făcut dovada nerespectării acestor prevederi legale și contractuale, argumentele sale vizând alte proiecte implementate.

Temeiul legal al soluției adoptate de instanța de recurs

Față de cele arătate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu disp. art. 496 C. proc. civ., va dispune respingerea recursului ca nefondat și va respinge ca tardivă completarea motivelor de recurs invocate prin concluziile scrise referitoare la excepția nulității actelor încheiate de OI-CNDIPT, excepția neconstituționalității prevederilor art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, excepția prescripției stabilirii creanței fiscale, formulate la data de 4 martie 2019.

Va respinge cererea privind promovarea unui recurs în interesul legii, precum și cererea privind introducerea în cauză a Guvernului României.

Se va lua act de cererea de renunțare la cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea Dosarului nr. x/2018 și va dispune respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardivă completarea motivelor de recurs invocate prin concluziile scrise referitoare la excepția nulității actelor încheiate de OI CNDIPT, excepția neconstituționalității prevederilor art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, excepția prescripției stabilirii creanței fiscale, formulate la data de 4 martie 2019.

Respinge cererea privind promovarea unui recurs în interesul legii.

Respinge cererea privind introducerea în cauză a Guvernului României.

Ia act de cererea de renunțare la cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea Dosarului nr. x/2018.

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva Sentinței nr. 1282 din 15 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 martie 2019.

GGC - NN