ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3452/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, la data de 27 aprilie 2015, reclamanta SC A. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional Tehnic - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane anularea în totalitate a răspunsului nr. x/28 octombrie 2015 și, pe cale de consecință, să se constate că toate cheltuielile angajate prin cererea de rambursare nr. x, în proiectul cu ID 57719, au fost efectuate cu respectarea caracterului eligibil, motiv pentru care acestea trebuie aprobate la plată.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin Sentința nr. 3469 din 11 noiembrie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de chemare în judecată, formulată și precizată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic-Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta SC A. SRL a formulat recurs.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă nu a indicat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar susținerile sale nu se pot încadra în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de articolul menționat.

Mai mult decât atât reproducerea prin cererea de recurs a stării de fapt și a nemulțumirilor părții cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată, nu se constituie într-o critică de nelegalitate.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Astfel, nu se poate considera că susținerile recurentei din cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, în sensul exigențelor prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

3.1. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de SC A. SRL împotriva Sentinței nr. 3496 din 11 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 iunie 2019.

GGC - CL