ÎCCJ, decizie (scj.ro #84599)

Luare de mită. Lichidator judiciar. Funcționar Lichidatorul judiciar al unei societăți comerciale, numit prin hotărâre judecătorească, are calitatea de funcționar și poate fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită. Secția penală, decizia nr.1786 din 8 aprilie 2003 Prin sentința nr.710 din 18 iulie 2002, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat pe inculpatul C.T. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.1 C.pen.

Instanța a reținut că, la data de 26 ianuarie 1999 inculpatul, expert contabil, a fost numit lichidator la o societate comercială prin sentința civilă a Tribunalului București, funcție pe care a îndeplinit-o până la 7 mai 2001. Atribuțiile în exercitarea funcției de lichidator nu au fost stabilite în hotărârea de numire, inculpatul desfășurându-și activitatea în temeiul prevederilor art.23 din Legea nr.64/1995 care, la lit.i, se referă la „vânzarea bunurilor din averea debitorului în conformitate cu prevederile legii”. La 4 mai 2001, C.V. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că s-a prezentat la sediul societății comerciale pentru cumpărarea unor bunuri, când inculpatul i-a pretins 4 milioane de lei pentru subevaluarea acestora; banii, în aceeași zi, au fost predați inculpatului, care a fost surprins asupra faptului.

Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr.763 din 27 noiembrie 2002, a respins apelul inculpatului. Recursul declarat de inculpat, cu motivarea că lichidatorul unei so- cietăți comerciale nu are calitatea de funcționar, este nefondat. Examinând actele și lucrările de la dosar se constată că atât instanța de fond cât și cea de apel au reținut o situație de fapt confirmată de probele administrate în cauză, în raport cu care au dat o corectă încadrare juridică faptei. Astfel, potrivit art.147 alin.2 C.pen., prin funcționar se înțelege persoana menționată în alin.1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.

Din probele dosarului rezultă că inculpatul a fost numit prin hotărâre judecătorească în calitate de lichidator pentru a se ocupa de lichidarea societății comerciale, această numire echivalând cu o însărcinare în serviciul unei persoane juridice, alta decât cele arătate în art.145 și 147 alin.1 C.pen., aceasta putând fi, deci, și o societate comercială. Calitatea de funcționar nu este legată de existența unui raport de muncă de natura celui reglementat de Codul muncii și nici de stabilirea unei retribuții în condițiile codului, deoarece, așa cum rezultă din art.147 alin.1, exercitarea atribuției de funcționar se poate face cu orice titlu, indiferent cum a fost investită – prin urmare și în condițiile din speță, printr-o hotărâre judecătorească, și fără a avea relevanță dacă activitatea este retribuită, indiferent de modalitate, sau are caracter gratuit.

Cea ce interesează este faptul dacă persoana în cauză își îndeplinește în acea calitate obligațiile asumate. Susținerea inculpatului, în sensul că activitatea de lichidator al unei societăți comerciale ar fi o profesie liberală, de natura celei de avocat, este greșită, iar referirea la statutul avocatului, care nu poate fi considerat funcționar public ori funcționar, nu-și găsește locul în speță.

Faptul că legiuitorul a stabilit că unele profesii, cum este cea de avocat, nu sunt incompatibile cu calitatea de lichidator judiciar trebuie interpretată în sensul că, în afară de persoanele expres nominalizate în art.8 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.79/1999, între care avocatul și expertul contabil, nici o altă persoană numită lichidator nu poate cumula funcția de bază ce o îndeplinește în mod curent, cu cea de lichidator; așadar textul se referă la cumulul de funcții, ceea ce, în speță, este irelevant, deoarece avocatul, dacă deține și funcția de lichidator judiciar, dobândește prin aceasta calitatea de funcționar. Pentru considerentele ce preced, recursul inculpatului a fost respins.