ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra
cererii de strămutare de față;
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe
rolul acestei instanțe la data de 18 februarie 2013, Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția judiciară, a solicitat strămutarea
judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 23611/299/2011 al
Judecătoriei sector 1 București, apreciind că există motive de bănuială
legitimă și că obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor ar putea fi
știrbită datorită împrejurărilor cauzei.
În motivarea
cererii se arată că Dosarul nr. 23611/299/2011 al Judecătoriei sectorului 1
București, a cărui strămutare se solicită privește pe inculpații T.D. ș.a. și
are ca obiect rejudecarea ca urmare a admiterii, în temeiul art. 408
1
alin. (11) lit. b) C. proc. pen., a cererii de revizuire formulată de
revizuienta T.D. împotriva deciziei penale nr. 2613 din 2 decembrie 2003 a
Curții de Apel București, secția a ll-a penală, Dosar nr. 1695/2003.
Cererea de
revizuire a fost admisă prin decizia penală nr. 883 din 6 decembrie 2010 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de 9 judecători, Dosar nr.
4535/1/2010.
Procedând la
rejudecarea cauzei, Judecătoria sectorului 1 București, invocând o presupusă
ambiguitate a dispozitivului deciziei penale nr. 383/2010 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție, completul de 9 judecători, a trecut la rejudecarea cauzei
cu privire la toți inculpații.
Cu privire la
acest aspect, procurorul de ședință și reprezentanții inculpaților au arătat,
prin concluziile lor, că rejudecarea privește exclusiv pe inculpata T.D. și
motivat de faptul că plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
formulat numai T.D.; numai cu privire la T.D. Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a constatat încălcări ale drepturilor recunoscute prin convenție;
cererea de revizuire a formulat numai T.D.; pronunțarea deciziei nr. 883/2010
s-a făcut în limitele învestirii exclusiv prin cererea lui T.D. și în raport de
Hotărârea Tarău împotriva României; în aceste condiții, presupusa ambiguitate a
dispozitivului poate fi înlăturată având în vedere cele menționate, precum și
conținutul considerentelor; unica concluzie logică care se impune din analiza
argumentelor de mai sus este aceea potrivit căreia cauza se rejudecă numai cu
privire la T.D.; pentru ceilalți inculpați, condamnarea/hotărârea este
definitivă și executorie. Cu toate acestea, instanța a stabilit că rejudecarea
vizează toate faptele și persoanele la care se referă hotărârile desființate
prin decizia nr. 883/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de
9 judecători (a se vedea în acest sens încheierile de ședință din 7 septembrie,
8 octombrie, 15 octombrie 2012, Dosar nr. 23611/299/2011 al Judecătoriei sectorului
1).
Stabilirea
cadrului procesual în aceste limite a fost motivată de instanță prin aceea că,
deși prin decizia penală nr. 883/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul
de 9 judecători a fost admisă cererea de revizuire formulată de revizuienta T.D.,
instanța cererea de reabilitare a unuia dintre coinculpații din cauza privind
pe T.D., instanța, la 23 martie 2012 și 3 mai 2012 a solicitat Înaltei Curți de
Casație și Justiție lămurirea dispozitivului deciziei penale nr. 883/2010; la
28 mai 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 9 judecători a
comunicat Judecătoriei sector 1 că decizia penală nr. 883/2010 nu este
susceptibilă de interpretare, considerentele și dispozitivul reprezentând
rezultatul deliberării asupra tuturor aspectelor de drept, conform legii.
Din cele
prezentate rezultă că toate aspectele, informațiile, pledează cu evidentă
pentru o unica concluzie, aceea a unui cadru procesual al rejudecării
circumscris exclusiv inculpatei T.D..
Din această
perspectivă, poziția instanței, prin judecătorul investit cu rejudecarea
cauzei, generează o suspiciune legitimă cu privire la imparțialitatea acestuia;
lipsa de imparțialitate apreciez că rezultă din împrejurările de drept ale
cauzei anterior expuse.
În
informațiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. și comunicate de către
Tribunalul București se prezintă etapele pe care Ie-a parcurs dosarul a cărui
strămutare se solicită, arătându-se că, cauza a fost reînregistrată la instanța
de fond - Judecătoria sectorului 1 București la data de 30 mai 2011 sub nr. Dosar
23611/299/2011, acordându-se termen de judecată la 20 iunie 2011, apoi succesiv
la 27 iulie 2011,10 octombrie 2011, 07 noiembrie 2011, 09 ianuarie 2012, 20
februarie 2012, 02 aprilie 2012, 14 mai 2012, 11 iunie 2012, 07 septembrie 2012
și 08 octombrie 2012 pentru lipsă de procedură cu părțile.
La termenul din
08 octombrie 2012 instanța a amânat pronunțarea la data de 15 octombrie 2012 asupra
cererii formulată de către Reprezentantul Ministerului Public și apărătorul inculpatei
T.D. privind stabilirea cadrului procesual al cauzei.
Prin încheierea
de ședință din 15 octombrie 2012 instanța a stabilit că rejudecarea va avea loc
față de toți inculpații și fată de toate faptele deduse judecății, atât în latura
penală cât și în latura civilă a cauzei; a fixat termen pentru continuarea judecății
la data de 19 noiembrie 2012.
În vederea audierii
martorilor din acte, s-a amânat judecarea cauzei la 17 decembrie 2012,14
ianuarie 2013, 11 februarie 2013, 11 martie 2013.
În final se lasă
la aprecierea Înaltei Curți dacă există elemente care să justifice admiterea cererii
de strămutare a judecării cauzei la o altă instanță egală în grad.
Potrivit art.
55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea
unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul
în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor
cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare
a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul
IV
inclusiv, printre judecători sau procurori, asistenții judiciari
sau grefierii instanței.
Astfel, date fiind
împrejurările cauzei, pentru a se înlătura orice suspiciune care ar pune sub semnul
îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor de la Judecătoria sectorului
1 București, ce ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul
dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Înalta Curte apreciază
că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 55 C. pen. și în temeiul
art. 60 alin. (2) C. proc. pen., va admite cererea formulată de Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția judiciară privind pe inculpata
T.D., pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 23611/299/2011
al Judecătoriei sector 1 București
Va strămuta judecarea
cauzei la Judecătoria sector 3 București.
Va menține actele
îndeplinite în fața instanței de la care s-a strămutat judecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea
formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția judiciară
privind pe inculpata T.D., pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul
Dosarului nr. 23611/299/2011 al Judecătoriei sector 1 București.
Strămută judecarea
cauzei la Judecătoria sector 3 București.
Menține actele
îndeplinite în fața instanței de la care s-a strămutat judecarea cauzei.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi 15 martie 2013.