ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1360/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 24 noiembrie 2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Administrația Națională a Penitenciarelor, Administrația Penitenciarului Mioveni, Administrația Penitenciarului Târgu Jiu, Inspectoratul de Poliție al județului Vâlcea, respectiv Postul de poliție Stoenești și secția nr. 9 Pietrari, prin B., C., D., inclusiv Arestul Vâlcea al Inspectoratului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu, Judecătoria Horezu, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, funcționarii Primăriei Stoenești, consilierii Consiliului Local Stoenești, Ministerul Justiției, Judecătoria Târgu Jiu și Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Târgu Jiu, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligați aceștia să-l despăgubească pentru condițiile de detenție, condamnările abuzive și ilegale, pentru presiunile, intimidările, dosare fabricate, tortura psihică la care a fost supus pentru a ceda dreptul de proprietate, cu suma de 500 euro pentru fiecare zi de detenție calendaristică pentru perioada 2009 - 2018, până la soluționare.

A mai solicitat ca toată perioada executată să se considere vechime în muncă pe cartea de muncă, pentru a beneficia de pensie la vârstă pentru executarea pedepselor și a măsurilor preventive de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

A arătat că se constituie parte civilă și solicită daune morale în cuantum de 1.000.000 euro pentru încălcarea dreptului său de către Penitenciarul Mioveni.

Prin Sentința civilă nr. 161 din data de 24 mai 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Gorj, secția I civilă, a respins excepția netimbrării cererii de chemare în judecată invocată de pârâții Penitenciarul Mioveni, Penitenciarul Târgu Jiu și Administrația Națională a Penitenciarelor.

A respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată de pârâții Penitenciarul Târgu Jiu, Penitenciarul Mioveni și Administrația Națională a Penitenciarelor.

A respins excepția prematurității invocată de pârâtul Penitenciarul Târgu Jiu.

A admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară datei de 24 noiembrie 2014, excepție invocată de pârâții Penitenciarul Mioveni și Administrația Națională a Penitenciarelor.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Guvernul României și Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea și a respins cererea formulată de reclamantul A. împotriva acestor pârâți ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Justiției.

A respins acțiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâților Administrația Națională a Penitenciarelor, Penitenciarului Mioveni, Penitenciarului Târgu Jiu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu, Judecătoria Horezu, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Funcționarii Primăriei Stoenești, Consilierii Consiliului Local Stoenești, Ministerul Justiției, Judecătoria Târgu Jiu și Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Târgu Jiu.

Prin Decizia nr. 110 din data de 16 ianuarie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 161 din data de 24 mai 2018 pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimații-pârâți Guvernul României, Administrația Națională a Penitenciarelor, Administrația Penitenciarului Mioveni, Administrația Penitenciarului Târgu Jiu, Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu, Judecătoria Horezu, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Funcționarii Primăriei Stoenești, Consilierii Consiliului Local Stoenești, Ministerul Justiției, Judecătoria Târgu Jiu și Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Târgu Jiu.

A anulat în parte Sentința nr. 161 din data de 24 mai 2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017 și, rejudecând cauza, a respins excepția lipsei calități procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea.

A respins cererea formulată împotriva pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea ca nefondată.

A păstrat restul dispozițiilor sentinței.

A respins ca nefondat apelul incident declarat de apelanta-pârâtă Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva Sentinței civile nr. 161 din data de 24 mai 2018 pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017 în contradictoriu cu reclamantul A. și pârâții Guvernul României, Administrația Penitenciarului Mioveni, Administrația Penitenciarului Târgu Jiu, Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu, Judecătoria Horezu, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Funcționarii Primăriei Stoenești, Consilierii Consiliului Local Stoenești, Ministerul Justiției, Judecătoria Târgu Jiu și Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Târgu Jiu.

Împotriva decizie Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a declarat recurs reclamantul A., cale de atac care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 8 martie 2019, sub nr. x/2017.

Prin raportul întocmit în cauză, după efectuarea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ., raportorul a constatat că recursul este legal timbrat și a fost declarat în termenul prevăzut de lege, apreciind însă că, în speță, criticile formulate de recurentul-reclamant nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aspect față de care este incidentă excepția nulității recursului.

Totodată, se reține că, prin întâmpinările depuse la dosar, intimații-pârâți Administrația Națională a Penitenciarelor, Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea și Penitenciarul Mioveni au invocat excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor formulate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost analizat în complet de filtru și a fost comunicat părților, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ, iar acestea nu au formulat puncte de vedere.

Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen la data de 17 septembrie 2019, fără citarea părților, în vederea pronunțării asupra admisibilității în principiu a recursului.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului:

Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., reținând și prevederile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile susținute nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile reglementate în art. 488 C. proc. civ.

În speță, prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a susținut că, prin decizia contestată, nu a fost stabilit cuantumul despăgubirilor solicitate, nu a fost luat în considerare prejudiciul moral pe care l-a suferit ca urmare a neparticipării la înmormântarea tatălui său, nu i-au fost acordate despăgubiri pentru condițiile de detenție, nu s-a ținut cont de deteriorarea stării sale de sănătate ca urmare a condițiilor din penitenciar și nici de îmbolnăvirea mamei sale și de determinarea decesului tatălui său de către autoritățile locale. Totodată, a arătat că nu a fost avută în vedere arestarea sa abuzivă și ilegală.

Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a invocat niciunul dintre motivele de casare prevăzute de lege și, deși a susținut că hotărârea este nelegală, nu a formulat critici concrete care să vizeze nelegalitatea judecății realizate de către curtea de apel.

Or, motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată în apel, ci arătare tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală.

Așa fiind, cum aspectele invocate de către recurentul-reclamant în cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate a hotărârii atacate, nefiind posibilă încadrarea acestora în motivele de casare prevăzute de lege și cum, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va face aplicarea sancțiuni prevăzute art. 489 alin. (2) C. proc. civ. și va constata nul recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 110 din data de 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 septembrie 2019.

GGC - CL