ÎCCJ, decizie (scj.ro #85275)

Cetățean

străin. Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România. Acțiune în

contenciosul administrativ. Neîndeplinirea procedurii administrative prealabile

Index

alfabetic

: Acțiune în contenciosul administrativ

Cetățean străin

Procedura administrativă prealabilă

Stabilirea domiciliului în România

H.G. nr. 476/2001

, art. 39 alin. 5

Legea nr. 123/2001

Legea nr. 29/1990

, art. 5

Art.39 alin. (5) din H.G. nr.476/2001 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Legii nr.123/2001 privind regimul străinilor în

România prevede că „respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România

poate fi contestată de străin pe calea contenciosului administrativ”.Rezultă de

aici că o acțiune în contencios administrativ poate fi formulată numai cu

respectarea cerințelor prevăzute de Legea nr.29/1990 privind contenciosul

administrativ.

I.C.C.J.,

secția de contencios administrativ și fiscal,

decizia

nr. 8707 din 3 decembrie 2004

Notă:

Legea nr. 92/1992 a fost abrogată de Legea nr.303/204 și Legea nr.304/2004.

Legea nr. 123/2001 și H.G. nr. 476/2001 au fost abrogate de O.U.G. nr.

194/2002.

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de

contencios administrativ, cetățeanul iordanian M.S.M.W. a formulat contestație

împotriva adresei prin care i-a fost respinsă cererea de stabilire a

domiciliului în România, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației

și Internelor.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a intrat în România legal în

anul 1992, având soția  cetățeană română și trei copii născuți din

căsătoria cu aceasta și are o afacere comercială și apartament proprietatea sa

în România.

Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ a

admis acțiunea și a anulat decizia Ministerului Administrației și Internelor de

respingere a cererii de stabilire a domiciliului în România formulată de

contestator și comunicată acestuia la 24 ianuarie 2003 cu adresa Serviciului de

Evidență Informatizată a Persoanei Bacău nr.1489016/2003.

A admis cererea de stabilire a domiciliului în România formulată de contestator

și a aprobat ca solicitantul să-și stabilească domiciliul în România la adresa

ultimei reședințe declarate.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că

existența sa ca rezident căsătorit cu o cetățeană română și ca persoană desfășurând

o activitate comercială care nu s-a dovedit ilicită, îl îndreptățesc să

solicite stabilirea domiciliului.

Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs Ministerul Administrației

și Internelor, motivând, în esență, că reclamantul nu a îndeplinit procedura

prealabilă prevăzută de lege.

Recursul este întemeiat.

Art.39 alin. (5) din H.G. nr.476/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr.123/2001 privind regimul străinilor în România prevede că

„respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România poate fi contestată

de străin pe calea contenciosului administrativ”.Rezultă de aici că o acțiune

în contencios administrativ poate fi formulată numai cu respectarea cerințelor

prevăzute de Legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ.

Intimatul reclamant avea obligația ca în termen de 30 de zile de la comunicarea

răspunsului autorității administrative, să se adreseze acesteia pentru anularea

actului emis. Termenul de 30 de zile prevăzut de art.5 alin. (1) din Legea

nr.29/1990 este un termen de prescripție, depășirea lui având ca efect

pierderea dreptului subiectiv de a cere anularea actului administrativ sau

obligarea la eliberarea lui în instanță.

În speță nu s-a făcut dovada existenței unei situații de natura celor prevăzute

de art.103 C. proc. civ., deci reclamantul nu mai avea dreptul de a introduce

recursul administrativ și implicit nici acțiunea în justiție, care este

condiționată de procedura administrativă prealabilă. Recursul a fost admis.