ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1709/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la această instanță, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, solicitând anularea Raportului de Evaluare înregistrat sub nr. x/23.11.2015, întocmit de către Inspecția de Integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate, susținând că în cauză, în mod nelegal, s-au reținut ca îndeplinite condițiile de incompatibilitate.

La data de 09.02.2016, reclamantul A. a modificat cererea de chemare în judecată, în sensul introducerii și citării în cauză și a Școlii Gimnaziale Drăgotești, cu sediul în Comuna Drăgotești, județul Dolj, precum și a Directorului Școlii Gimnaziale Drăgotești, în nume propriu, ca emitent al Deciziei nr. 61/24.09.2012, act ce reține constituirea Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale Drăgotești pentru anul școlar 2012 - 2013, din componența căruia a făcut parte.

Introducerea acestora în cauză în calitate de pârâți, alături de pârâta inițială, Agenția Națională de Integritate, Inspecția de Integritate s-a solicitat în vederea soluționării excepției de nelegalitate a Deciziei nr. 61/24.09.2012, emisă de către directorul Școlii Gimnaziale Drăgotești în vederea constituirii Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale Drăgotești pentru anul școlar 2012 - 2013, act în baza căruia a dobândit calitatea de membru în respectivul consiliu, deținerea simultană a acestei calități și a celei de primar, generând pretinsa stare de incompatibilitate ce face obiectul raportului contestat.

La data de 06.04.2016, reclamantul A. a depus Cerere de intervenție forțată a Inspectoratului Școlar Județean Dolj.

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 234 din 25 mai 2016 a respins atât excepția de nelegalitate a Deciziei nr. 61/24.09.2012, emisă de Directorul Școlii Gimnaziale Drăgotești, cât și acțiunea modificată, formulată de reclamantul A. împotriva pârâților Agenția Națională de Integritate, Inspecția de Integritate, Școala Gimnazială Drăgotești și Directorul Școlii Gimnaziale Drăgotești, având ca obiect conflict de interese/incompatibilitate - constatate de ANI.

A respins ca inadmisibilă cererea de intervenție forțată a ISJ Dolj, formulată de reclamant.

Împotriva Sentinței nr. 234 din 25 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, reclamantul A. a formulat două cereri de recurs, criticând în mod distinct atât soluția de respingere a excepției de nelegalitate, cât și soluția privind respingerea cererii de chemare în judecată și a cererii de intervenție forțată, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ., republicat, fără a le dezvolta pe fiecare separat.

Astfel, în opinia recurentului, în mod greșit a respins instanța de fond excepția de nelegalitate a Deciziei nr. 61/24.09.2012, emisă de Directorul Școlii Gimnaziale Drăgotești, în cauză instanța interpretând restrictiv dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, limitându-se la o analiză formală a legalității actului care oricum se bucura de prezumția de legalitate, prin aceasta refuzând să analizeze aspectele de nelegalitate ce au privit nu doar componența consiliului ci și calitatea emitentului actului vizat de excepție.

Recurentul consideră că ține de esența analizei de legalitate a unui act administrativ chestiunea emitentului actului, respectiv împrejurarea adoptării sale de către o persoană ce nu avea calitatea cerută de lege în vederea constituirii unui Consiliu de Administrație.

În considerarea prevederilor art. 257 și 258 din Legea nr. 1/2011, funcția de director al unei unități de învățământ preuniversitar se ocupă prin concurs public organizat de unitatea de învățământ prin Consiliul de Administrație al acesteia, consiliul fiind cel care stabilește comisia de concurs.

Or, emitentul deciziei de constituire consiliu de administrație, nu avea cum să ocupe legal funcția de director prin concurs ci urmare a detașării sale în interesul învățământului în funcția de director, măsura fiind dispusă pe fondul existenței unei situații de vacantare a acestei funcții la nivelul unității școlare, Consiliul de Administrație avizând favorabil cererea de detașare în considerarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a inspectoratelor școlare, aprobat prin OMECTS nr. 5.530/05.10.2011 (aspect reținut de asemenea în preambulul deciziei de numire).

Faptul că, pe fondul nerespectării termenului reținut la art. 361 alin. (6) din Legea 1/2011 la mai bine de 20 de luni de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, nu fusese elaborată metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de director, implicit nu fusese emis vreun ordin al ministrului care să aprobe o asemenea metodologie, nu permite inspectoratelor județene să rezolve situația posturilor vacante de directori școlari prin detașare, modalitatea de ocupare a postului fiind clar stabilită de lege, respectiv prin concurs.

Nu se poate reține nici argumentul instanței de fond potrivit cu care atâta timp cât nu a fost înlăturat un asemenea act de desemnare a reprezentantului, acesta ar fi unul legal.

Orice act administrativ se bucură de prezumția de legalitate, dar aceasta nu este una absolută, împrejurare în care nu se justifică refuzul instanței de analiză pe cale incidență a legalității actului de desemnare reprezentant.

În opinia recurentului, decizia de constituire a consiliului de administrație este nelegală fie doar și în condițiile în care desemnarea unuia dintre membrii săi a operat cu nesocotirea prevederilor art. 63 din Legea nr. 215/2001.

În lipsa unei dispoziții a primarului care să rețină desemnarea unui reprezentant al său în cadrul Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale Drăgotești, Consiliul de Administrație nu este legal constituit, numărul membrilor săi fiind de 8, sub minimul prevăzut de art. 33 alin. (1) din Regulament.

În ceea ce privește soluția privind respingerea contestației, recurentul a susținut că în mod greșit prima instanță a respins acțiunea, întrucât în reținerea cauzei de incompatibilitate reținută ca fiind cea reglementată de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, prima instanță interpretează situația de incompatibilitate ca fiind generată de simpla coexistență a funcțiilor enumerate în textul de lege, fără însă a verifica dacă deținerea funcției ce a generat pretinsa stare de incompatibilitate este sau nu conformă la rându-i prevederilor legale.

Opinează că această chestiune este distinctă de analiza de legalitate a actului de desemnare în consiliul de administrație al școlii, analiză ce a făcut obiectul excepției de nelegalitate, în caz contrar, pe fondul respingerii excepției, acțiunea ce a vizat nelegalitatea raportului fiind un demers pur formal, ab initio respins în condițiile constatării unei stări de fapt incontestabilă.

Ori, simplul fapt al desemnării reprezentantului primarului printr-o simplă adresă emisă de către Primăria Drăgotești iar nu printr-o dispoziție a primarului emisă în condițiile Legii nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare, supusă controlului ierarhic de legalitate, nu poate fi apreciată ca act de natură să rețină desemnarea primarului în cadrul consiliului de administrație al școlii.

Acest aspect, invocat prin cererea introductivă a fost omis a fi analizat de către instanță care s-a limitai la a constata formal incidența situației de incompatibilitate pe fondul unei stări de fapt reprezentată de deținerea simultană a celor două funcții.

Deținerea simultană a celor două funcții nu echivalează cu împrejurarea coexistenței celor două funcții situație văzută ca sursă a incompatibilității. interpretarea fiind contrară prevederilor legale.

În fine, recurentul susține că în mod greșit, prima instanță a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, instanța aflându-se în eroare, în opinia sa, asupra temeiului de drept invocat în susținerea cererii formulate în considerarea art. 78 C. proc. civ., soluția de respingere fiind formal motivată pe fondul reținerii împrejurării formulării sale în legătură și în susținerea excepției de nelegalitate.

Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursurilor ca nefondate, hotărârea recurată fiind temeinică și legală.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Înalta Curte, analizând sentința recurată în raport de criticile formulate ținând cont de probatoriul administrat și de dispozițiile legale incidente constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin Raportul de evaluare nr. x/23.11.2015 întocmit de pârâtă s-a constatat că reclamantul A. a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, deoarece în perioada 24.09.2012 - 20.09.2013, simultan cu funcția de primar al comunei Drăgotești, județul Dolj a deținut și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al școlii gimnaziale Drăgotești, încălcând astfel dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

Prin Sentința civilă nr. 9737 din 22 iunie 2012 a Judecătoriei Craiova, reclamantul a fost validat în funcția de primar al comunei Drăgotești pentru mandatul 2012 - 2016.

Prin Decizia nr. 61/24.09.2012 reclamantul a fost numit în calitate de reprezentant al autorității publice locale în Consiliul de Administrație al școlii gimnaziale Drăgotești, calitate deținută până la data de 20.09.2013, dată la care a fost numit un nou membru în Consiliul de Administrație.

Analizând criticile formulate de recurent referitoare la soluția de respingere a excepției de nelegalitate a Deciziei nr. 61/24.09.2012, Înalta Curte constată că sunt nefondate susținerile încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Astfel, în ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta nefondat, reținându-se recurentul-reclamant a menționat doar generic textul acestui articol, fără să arate în concret, care sunt argumentele care s-ar circumscrie acestui motiv de casare.

Dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., vizează situațiile în care hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, motivarea hotărârii este contradictorie, sau hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii, dar analizând sentința recurată din perspectiva dispozițiilor evocate mai sus, se constată că motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu pot fi reținute, în condițiile în care hotărârea recurată respectă exigențele prevăzute de art. 425 lit. b) C. proc. civ., considerentele sentinței stabilind pe deplin situația de fapt și drept în raport de probatoriul administrat în cauză, fiind evocate normele substanțiale incidente și aplicarea lor în speță, soluția de respingere a acțiunii fiind susținută de considerentele expuse cu privire la starea de incompatibilitate reținută în raport de situația de fapt și drept expusă pe larg.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că și acesta nefondat, întrucât, contrar susținerilor recurentului, prima instanță a analizat concordanța actului administrativ față de care s-a invocat excepția de nelegalitate cu actele normative cu forță juridică superioară în temeiul și în executarea cărora a fost emis.

Înalta Curte reține că prin Decizia nr. 61/24.09.2012 a fost stabilită componența Consiliului de Administrație al unității școlare Drăgotești, respectiv un număr de 9 membrii, în speță, componența acestui consiliu fiind conformă cu dispozițiile legale menționate.

În cauză, instanța de recurs, în acord cu concluziile judecătorului fondului, constată că au fost respectate dispozițiile art. 96 din Legea nr. 1/2011 și ale OMECTS nr. 5619/2010 prin care a fost modificat și completat art. 33 din Regulament în sensul că numărul de membri ai unui consiliu de administrație este reprezentat de un număr impar, de 9 sau 13 membri, în condițiile în care, prin Decizia nr. 61/2012, contestată pe calea excepției de nelegalitate, a fost stabilită componența Consiliului de Administrație al unității școlare Drăgotești, fiind stabilit un număr de 9 membri, componența acestuia fiind conformă dispozițiilor legale menționate.

Contrar susținerilor recurentului, decizia nu este nelegală prin prisma faptului că unul din membri, respectiv primarul nu a fost desemnat printr-o dispoziție a primarului, având în vedere că desemnarea primarului în calitate de membru al Consiliului de administrație s-a făcut la solicitarea Școlii Gimnaziale Drăgotești, prin Adresa nr. x/2012 prin care a fost desemnat primarul în calitate de membru.

În acest context, se constată că, în mod corect, instanța de fond a reținut că invocarea unor nelegalități sau neregularități ale altor acte administrative, în speță a actului de desemnare a reprezentantului primarului și actului de desemnare a directorului, membru de drept al consiliului, excede cadrului procesual stabilit de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte constată că este nefondat și recursul formulat împotriva soluției de respingere a contestației și a cererii de intervenție forțată, pentru următoarele motive.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ., se constată că și în această cerere de recurs, recurentul-reclamant a menționat doar generic textul acestui articol, fără să arate în concret, care sunt argumentele care s-ar circumscrie acestui motiv de casare.

De asemenea, Înalta Curte reține că este nefondat și motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., în mod corect reținând prima instanță că reclamantul A., prin deținerea simultană, în perioada 24.09.2012 - 20.09.2013, atât a funcției de primar al comunei Drăgotești, județul Dolj, cât și a calității de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale Drăgotești, a încălcat regimul incompatibilităților prevăzut de dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 cu modificările și completările ulterioare.

În acest sens, se reține că potrivit art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, "Funcția de primar și primar, primar general și primar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu (...) d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice".

În speță, prin adresa din 28.07.2015, Școala Gimnazială Drăgotești a comunicat Agenției Naționale de Integritate că A. este primarul comunei și reprezentant al primăriei Drăgotești și a avut calitatea de membru în cadrul Consiliului de Administrație al acesteia, în anul școlar 2012 - 2013, așa cum rezultă din Decizia nr. 61 din 24.09.2012.

Prin urmare, instanța de recurs constată că susținerile recurentului potrivit cărora simplul fapt al desemnării primarului printr-o adresă emisă de către Primăria Drăgotești nu poate fi apreciată ca act de natură să rețină desemnarea primarului în cadrul consiliului de administrație al școlii sunt nefondate, câtă vreme desemnarea primarului în calitate de membru al Consiliului de administrație s-a făcut la solicitarea Școlii Gimnaziale Drăgotești, în acest sens fiind emisă Adresa nr. x/2012 prin care a fost desemnat primarul în calitate de membru, iar prin Decizia nr. 61/24.09.2012 a fost stabilită componența Consiliului de Administrație al unității școlare Drăgotești.

Contrar celor susținute de recurent, la dosarul cauzei există procese-verbale încheiate cu ocazia ședințelor Consiliului de Administrație al unității școlare Drăgotești, semnate și însușite de recurent, în calitatea sa de membru al Consiliului de Administrație.

De asemenea, Înalta Curte reține că potrivit art. 96 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1/2011, forma în vigoare la data emiterii Deciziei nr. 61/2012 și pe întreg intervalul în care este constatată starea de incompatibilitate a reclamantului, unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și directori adjuncți, iar în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia unul este reprezentant al primarului.

Prin urmare, textul de lege citat stabilește componența consiliului de administrație al unităților de învățământ în compunerea cărora se regăsește nu primarul însuși, ci un reprezentant al acestuia, astfel că sunt nefondate susținerile recurentului.

Totodată, Înalta Curte constată că este corectă soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție forțată a Inspectoratului Școlar Județean Dolj, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 68 C. proc. civ., având în vedere că potențialul intervenient forțat nu poate pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul, întrucât prin raportul de evaluare contestat nu se pot naște raporturi juridice decât între persoana supusă verificării și entitatea care întocmește acest act administrativ.

În concluzie, se constată că toate criticile recurentului sunt nefondate, judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată, cu interpretarea corectă a probelor administrate, iar considerentele hotărârii reflectă aplicarea adecvată a cadrului normativ incident.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursurile declarate de reclamantul A., ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 234 din 25 mai 2016 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 martie 2019.

GGC - NN