ÎCCJ, decizie (scj.ro #82645)

Nulitatea actelor de procedură. Acoperirea

neregularităților. Cazul  necitării la  efectuarea unei expertize

Neregularitatea provocată de necitarea unei părți la efectuarea expertizei

este sancționată cu nulitate relativă care se acoperă dacă nu a fost invocată

la prima  zi de înfățișare după săvârșirea expertizei și înainte de se

pune concluzii în fond conform art.108 alin.3 C.proc.civ.

Secția

civilă, decizia nr.2267 din 29 mai 2003

La 16.X.1997, Federalcoop Maramureș a chemat în judecată Statul Român prin

Ministerul Finanțelor Publice pentru a fi obligat să îi restituie activele

imobilizate și mijloacele circulante proprietatea reclamantei trecute în

proprietatea statului fără plată în baza Decretului nr.103/1966 și a HCM

nr.364/1966, iar în cazul în care restituirea în natură nu mai era posibilă, să

fie despăgubită cu valoarea de înlocuire actualizată a acestora.

Tribunalul Satu Mare, prin sentința civilă nr.81/LC/15.II.1999, a respins

acțiunea cu motivarea că reclamanta nu a probat că bunurile preluate de stat în

1966 mai pot fi restituite în natură în condițiile art.162 din Legea

nr.109/1996, iar în ceea ce privește despăgubirile, prețuirea s-a făcut

exclusiv de reclamantă fără vreo evaluare reală a bunurilor.

Curtea de Apel Oradea, secția civilă, prin decizia nr.74/7.03.2000 a admis

apelul reclamantei  în sensul că a admis acțiunea și a obligat Statul

Român prin Ministerul Finanțelor Publice să plătească  suma de

2.182.440.765 lei cu titlu de despăgubiri.

În contra acestei decizii, a declarat recurs Statul Român prin Ministerul

Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. a județului Satu Mare pe motiv că

au fost încălcate disp.art.208 C.proc.civ. întrucât Ministerul Finanțelor

Publice nu a fost citat și nu a participat la efectuarea expertizei contabile

deși expertul avea obligația să-l citeze.

Recursul nu este fondat.

În apel, la cererea reclamantei s-a efectuat o expertiză contabilă având ca

obiective identificarea activelor imobilizate și a mijloacelor circulante,

stabilirea bunurilor existente dintre cele predate precum și valoarea

actualizată a acestora inclusiv a celor care nu mai existau în vederea

determinării cuantumului despăgubirilor cuvenite conf.art.162 alin.3 din Legea

nr.109/1996.

Expertul a constatat că majoritatea activelor imobilizate care au constituit

obiectul predării preluării din anul 1966 au fost casate, demolate sau

dezmembrate, iar cele existente (parțial) au suferit modificări majore.

Mijloacele circulante au fost integral consumate în procesul de producție și

comercial nefiind posibilă identificarea lor și deci nici restituirea lor în natură.

În aceste condiții, pornind de la valoarea de inventar a bunurilor predate

conform inventarului contralizator din 1.04.1966, expertul a stabilit că

patrimoniul net predat în 1966 actualizat cu indicii de inflație ale prețurilor

până la 31.XII.1999 reprezenta 2.182.440.765 lei.

Este adevărat că potrivit art.208 alin.1 C.proc.civ. dacă efectuarea expertizei

implică unele verificări sau lucrări pregătitoare ori chiar deplasarea

specialistului la fața locului, expertiza nu poate fi efectuată decât după

citarea părților prin scrisoare recomandată, arătându-se zilele și orele când

începe și continuă lucrarea.

Conform art.108 alin.3 C.proc.civ., neregularitatea de felul celei provocată de

nerespectarea art.208 alin.1 trebuie însă invocată la prima zi de înfățișare

care urmează după săvârșirea expertizei și înainte de a se pune concluzii în

fond. Aceasta însemnează că nesocotirea disp.art.208 C.proc.civ. reprezintă un

viciu procedural sancționat cu nulitate relativă.

Cu referire la cazul în speță, din dosar a rezultat că pârâtul nu a fost citat

de expert cu ocazia verificărilor făcute de acesta la sediul reclamantei și

respectiv la sediile societăților comerciale succesoare ale fostei ILF Negrești

Oaș, respectiv IJLF Satu Mare implicate în preluarea activelor din anul 1966.

După depunerea raportului de expertiză în ședința din 1.II.2000 instanța a

acordat un termen în vederea comunicării către părți a lucrării, iar la

22.II.2000 reprezentantul pârâtei a solicitat și obținut un nou termen de

judecată pentru a lua cunoștință de conținutul raportului de expertiză. Cauza

s-a judecat în fond la 7.03.2000 când reprezentantul pârâtului nu a fost

prezent în instanță și nici nu a formulat un punct de vedere scris cu privire la

raportul de expertiză, ori alte concluzii referitor la pretențiile reclamantei.

Astfel fiind și întrucât excepția de nulitate nu a fost valorificată în

condițiile prev.de art.108 alin.3 din C.proc.civ., pârâtul recurent este

decăzut din dreptul de a invoca nulitatea menționatei expertize pe calea

recursului.

Cu alte cuvinte, întrucât pârâtul nu a invederat la termenul din 7.03.2000,

considerat ca prima zi de înfățișare după efectuarea expertizei, împrejurarea

că nu a fost citat în condițiile art.208 alin.1 C.proc.civ., cu ocazia

deplasărilor efectuate de expert în executarea obiectivelor expertizei și nici

nu a contestat conținutul acesteia, criticile din motivele de recurs vizând

nulitatea expertizei nu pot fi primite fiind vorba de o nulitate relativă care

trebuia invocată în ședința din 7.03.2000.

Neprocedând, conf.art.108 alin.3 C.proc.civ. recurentul nu poate invoca pentru

prima dată în recurs nulitatea expertizei și nici o pretinsă supraevaluare a

bunurilor, critici pe care așa cum deja s-a relevat trebuiau invocate la

termenul din 7.03.2000 în fața instanței de apel.

Astfel fiind recursul a fost respins ca nefondat.