ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4428/2019

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată la data de 21.02.2017 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A., a formulat acțiune în constatare prin care a solicitat a se aprecia asupra calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe domnul A..

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 2300 din 13 iunie 2017, a admis acțiunea formulată de către reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A. și a constatat calitatea paratului de lucrător al Securității.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond pârâtul A. prin moștenitor B., a declarat recurs solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel București. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și pe fondul cauzei respingerea acțiunii reclamantului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Apărările formulate în cauză Intimatul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei capacității de folosință a recurentului-reclamant invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată. Excepția lipsei capacității procesuale de folosință, este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului. Potrivit art. 56 alin. (3) din teza I din noul C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Rezultă că lipsa capacității procesuale de folosință poate să fie invocată atât în primă instanță, cât și direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepție procesuală, iar în recurs, în condițiile art. 488 alin. (2) din noul C. proc. civ., "instanța poate să invoce lipsa capacității procesuale de folosință din oficiu, oricând, pe cale de excepție procesuală, în etapa judecății în primă instanță, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecății în căile de atac,,. Conform art. 56 alin. (1) din C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile iar alin. (3) lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută. Conform certificatului de deces, reclamantul recurent a decedat la data de 01.10.2017, astfel încât la data judecării recursului era decedat. Într-adevăr, potrivit art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de folosință a persoanei fizice începe de la naștere și încetează la moartea acesteia, iar potrivit art. 5 alin. (2) din același act normativ, capacitatea de folosință este capacitatea de a avea drepturi și obligații. Faptul că în cauză recursul este depus de moștenitorul defunctului nu poate acoperi lipsa capacității de folosință a decedatului. Totodată, pentru a fi parte în proces este necesar, potrivit art. 56 din C. proc. civ., să ai folosința drepturilor civile, deci să ai capacitate de folosință. În consecință, având în vedere că cererea de recurs a fost declarată în numele unei persoane decedate, deci lipsite de capacitate de folosință, instanța urmează să admite recursul, să caseze sentința recurată și, rejudecând, să respingă acțiunea formulată de CNSAS pentru lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului, survenită în timpul judecății recursului. 5. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge acțiunea formulată de CNSAS pentru lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului, survenită în timpul judecății recursului. PENTRU ACESTE MOTIVE,