ÎCCJ, decizie (scj.ro #82293)

Imobil cu mai multe apartamente, naționalizat. Stabilirea căilor de acces la unele din apartamentele restituite – dat fiind configurația întregii construcții și suportarea cheltuielilor. Limitele aplicării Legii nr . 10/2001 Cuprins pe materii : Drept civil. Dreptul de proprietate. Imobil cu mai multe apartamente, naționalizat. Stabilirea căilor de acces la unele din apartamentele restituite – dat fiind configurația întregii construcții și suportarea cheltuielilor.

Limitele aplicării Legii nr . 10/2001 Index alfabetic : Drept civil - imobil naționalizat, având mai multe apartamente - căi de acces la apartamentele restituite Legea nr . 10/2001 Întrucât, prin Legea nr . 10/2001, nu s-au prevăzut dispoziții care să reglementeze situația căilor de acces la imobilele restituite (în speță, unele din apartamentele aceleiași construcții), nu pot face obiect de analiză, în cadrul procedurii acestei legi, cererile referitoare la stabilirea căilor de acces ori suportarea cheltuielilor ocazionate cu amenajarea acestora.

Notă: Prezentând interes, decizia a fost rezumată numai în partea referitoare la problema „accesului” la apartamentele restituite, în legătură cu care nu s-au identificat alte soluții, în afară de acelea privitoare la eventualul caracter accesoriu al unor cereri când se solicită restituirea imobilelor preluate în mod abuziv de stat, în legătură cu care există o practică neunitară I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr.4092 din 18 mai 2005 Tribunalul Sibiu, prin sentința civilă nr . 138 din 4 martie 2003, a admis în parte contestația formulată de persoanele îndreptățite, în temeiul Legii nr . 10/2001, dispunând restituirea în natură a mai multor apartamente, ale unei construcții naționalizate, iar nu și alte apartamente, vândute chiriașilor, în condițiile reglementate prin Legea nr . 112/1995.

Nu s-a admis nici cererea de a se stabili cine suportă cheltuielile ocazionate de amenajarea căii de acces, la apartamentele restituite, prin strada precizată în hotărâre, dat fiind configurația construcției (cu fațade la două străzi). Prin decizia civilă nr.370/A/17 iunie 2003, Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți, pentru aceleași considerente de fapt și de drept reținute și de prima instanță. Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții, arătând că instanțele de fond au interpretat greșit dispozițiile art.9 (1) din Legea nr.10/2001, potrivit cărora, în cazul imobilelor preluate abuziv se dispune restituirea în natură indiferent în posesia cui se găsesc în prezent.

Totodată, reclamanții arată că deși instanțele au reținut că au posibilitatea să își constituie calea de acces nu au stabilit cine suportă contravaloarea cheltuielilor ocazionate cu amenajarea căii de acces. Analizând recursul, în raport de limitele investirii, Înalta Curte constată că este nefondat . Potrivit art.9 (1) din Legea nr.10/2001, dispoziție legală pe care reclamanții își fundamentează recursul, imobilele preluate abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.

Prin excepție, însă, de la principiul prevăzut de dispoziția legală menționată, potrivit art.18 lit.d din același act normativ, nu se restituie în natură imobilele care au fost înstrăinate foștilor chiriași, cu respectarea dispozițiilor Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului, pentru astfel de imobile foștii proprietari urmând a primi măsuri reparatorii numai în echivalent. Așa fiind, cum apartamentele nr.2, 5, 6 din imobilul în litigiu au fost înstrăinate chiriașilor în baza unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr.112/1995, contracte nu au fost desființate, în mod legal instanțele, în aplicarea legii au reținut incidența în cauză a dispozițiilor art.18 lit.d din Legea nr.10/2001.

Totodată, dată fiind natura derogatorie de la dreptul comun a procedurii reglementată prin Legea nr.10/2001, act normativ care nu conține dispoziții care să reglementeze situația căilor de acces la imobilele care cad sub incidența sa, altele decât cele din dreptul comun, în mod just instanțele de fond au reținut că nu poate face obiectul analizei în cadrul acestei proceduri cererile referitoare la stabilirea căilor de acces în imobile ori suportarea cheltuielilor ocazionate cu amenajarea acestora. Pentru considerentele arătate, recursul a fost respins.