ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #82195)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82195) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Contract de vânzare-cumpărare. Imobil.

Coproprietate.

Cuprins pe materii

. Drept civil. Obligații. Contract de

vânzare-cumpărare. Imobil proprietate

indivoză

,

vândut de un coproprietar.

Index alfabetic

.

Drept civil.

-

Contract de vânzare-cumpărare.

-

Coproprietate imobiliară.

-

Nulitate.

C.civ

. :

art

. 786.

Când vânzătorul este proprietar „pro parte” nu se aplică regulile

privitoare la vânzarea lucrului altuia, ci regulile proprii stării de

indiviziune. Astfel, dacă bunul vândut este atribuit

copărtașului înstrăinător, contractul de vânzare –

cumpărare devine perfect valabil prin efectul

art

.

786

C.Civ

. Dimpotrivă, dacă bunul este

atribuit altui copărtaș, actul de înstrăinare va fi

desființat retroactiv, pentru lipsa calității de proprietar a

vânzătorului, aplicându-se regulile care guvernează vânzarea lucrului

altuia.

Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate

intelectuală, decizia

nr

. 965 din 8 martie 2005

La data de 2 septembrie 2003 B.D. a chemat

în judecată pe B.E. și B.M., pentru a se constata nulitatea actului

de vânzare-cumpărare, încheiat între pârâte și autentificat sub

nr

. 32 din 15 iulie 1999, cu privire la un imobil, compus

din construcție și 3.000

m.p

. teren, situat

în comuna

Brădești

, județul

Olt

.

În motivarea acțiunii sale reclamantul

a arătat că imobilul vândut este indiviz și că actul de

înstrăinare atacat, fiind încheiat fără consimțământul

său, aduce atingere drepturilor proprii pe care le are asupra bunului.

Judecătoria Filiași, prin

sentința civilă

nr

. 714 din 30 septembrie

2003, a respins, ca

nefondată

, acțiunea.

Curtea de Apel Craiova, secția

civilă, prin decizia

nr

. 397 din 28 septembrie

2003, a respins, ca

nefondat

, apelul reclamantului,

cu motivarea că pârâta B.E., în calitate de vânzătoare, a avut, în

momentul înstrăinării, proprietatea exclusivă asupra bunului

vândut.

Reclamantul a declarat recurs,

arătând, în esență, că soluția instanțelor de

fond încalcă dreptul său de proprietate asupra bunului din litigiu,

dobândit prin succesiune.

Recursul este

nefondat

.

Reclamantul invocă, prin cererea

introductivă de instanță, o cotă parte ideală proprie

asupra imobilului din litigiu, considerent pentru care ar fi aplicabile

regulile privitoare la vânzarea lucrului altuia, în raport cu care actul atacat

este lovit de nulitate absolută, ceea ce impune admiterea acțiunii.

Aceste apărări nu pot fi primite,

deoarece, când  vânzătorul este proprietar

pro parte

,

nu

se aplică regulile privitoare la vânzarea lucrului altuia, ci regulile

proprii stării de indiviziune.

Pentru salvgardarea drepturilor proprii asupra

bunului înstrăinat, oricare dintre

coindivizari

poate cere ieșirea din indiviziune, iar soarta contractului de

vânzare-cumpărare, validitatea lui va depinde de rezultatul partajului.

Respectiv, dacă bunul vândut este atribuit la partaj

copărtașului înstrăinător, contractul de

vânzare-cumpărare devine perfect valabil, prin efectul

art

.

786

C.civ

. Dimpotrivă, dacă bunul

înstrăinat este atribuit altui copărtaș, actul de

înstrăinare va fi desființat retroactiv pentru lipsa

calității de proprietar a vânzătorului, aplicându-se, în

consecință, regulile care guvernează vânzarea lucrului altuia.

În consecință, soluția

respingerii acțiunii se verifică, pe fundamentul acestor

considerente, a fi legală și temeinică, situație în care

s-a respins recursul, cu substituirea motivării dată hotărârilor

atacate, în sensul arătat prin decizia de față.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă