ÎCCJ, decizie (scj.ro #85437)

Jurisdicție fiscală administrativă. Caracterul termenelor pentru formularea obiecțiunilor contestațiilor și a plângerilor prevăzute de Legea nr.105/1997 Termenele prevăzute de Legea nr.105/1997 pentru formularea obiecțiunilor și a plângerilor la actele organelor fiscale sunt de decădere, iar nu de recomandare Decizia nr.349 din 1 februarie 2002 Curtea de Apel Ploiești – Secția contencios administrativ, prin sentința civilă nr.98 din 30 aprilie 2001, a respins acțiunea formulată de reclamanta Întreprinderea de Producție Alimentară pentru anularea hotărârii nr.19 din 15 septembrie 2000 a Administrației Financiare Târgoviște și a dispoziției nr.60 din 20 noiembrie 2000 a Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Dâmbovița, prin care i s-a respins ca tardivă contestația la procesul verbal nr.13749 din 11 august 2000 prin care s-ar fi reținut greșit că trebuie să plătească unele taxe și impozite.

Reclamanta a declarat recurs susținând că art.2 din Legea nr.105/1997 nu conține norme imperative de decădere și deci nelegal i s-a respins acțiunea. Recursul este nefondat. Procedura jurisdicțională administrativă prealabilă se desfășoară în materie fiscală în conformitate cu Legea nr.105/1997 și că în art.2 se prevede că obiecțiunile la procesul verbal se fac în termenul de 5 zile lucrătoare ce încep să curgă de la comunicarea actului. Rezultă că instanța de fond a analizat corect acest aspect, că actul contestat i-a fost comunicat recurentei la 21 august 2000, iar obiecțiunile au fost făcute la 31 august 2000. Susținerea recurentei că a formulat obiecțiuni la 25 august 2000 prin actul 454 nu poate fi avută în vedere, acesta neavând valoarea unei plângeri, el reprezentând o adresă de restituirea actului de control cu motivarea că nu a fost făcut în termen.

În privința naturii juridice a termenului prevăzut de lege, instanța reține că acesta este de decădere și nu de recomandare, astfel că și actele emise ulterior de organele de control care au analizat numai acest aspect sunt legale. Ca urmare, recursul a fost respins ca nefondat.