ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3071/2012

Asupra

recursului de față,

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 24/MEA din 26

septembrie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția penală, s-a dispus, în baza art.

103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, arestarea persoanei solicitate S.L., pe o

perioadă de 5 zile, începând din data de 26 septembrie 2012 până la data de 30

septembrie 2012, inclusiv.

S-a fixat termen

la data de 28 septembrie 2012, ora 12:00, în vederea depunerii de către procuror

a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română.

S-a reținut că,

la data de 20 august 2012 Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul

General al Poliției Române - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională –

Biroul Sirene, cu adresă, a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău

semnalarea în Sistemul Informatic Schengen, introdusă de B.S. Austria, pentru arestarea

în vederea executării unui mandat european de arestare privind pe persoana solicitată

S.L., reținută în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bacău.

Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Bacău, în conformitate cu prevederile art. 100 din Legea

nr. 302/2004, a procedat la identificarea persoanei solicitate și i-a adus la cunoștință

semnalarea transmisă.

Prin ordonanța

nr. 1826/11/5/2012 din data de 25 septembrie 2012, în temeiul art. 100 alin.

(1) din Legea nr. 302/2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus

reținerea persoanei solicitate pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de

25 septembrie 2012, orele 11:45, în baza art. 100 alin. (2) din Legea nr. 302/2004,

aducându-i la cunoștință persoanei solicitate motivele reținerii.

În conformitate

cu prevederile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu adresa din 25

septembrie 2012, a fost sesizată Curtea de Apel Bacău pentru arestarea persoanei

solicitate, potrivit art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în vedere executării

mandatului european de arestare.

Analizând actele

și lucrările dosarului, Curtea de Apel a reținut următoarele:

Împotriva persoanei

solicitate S.L., Curtea Regională Eisenstadt din Austria a emis un mandat european

de arestare în vederea efectuării urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunilor

de complicitate la furt calificat.

În drept, autoritățile

austriece au arătat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 164 alin. (1)

și (4) C. pen. austriac.

În fapt, în semnalarea

transmisă s-a reținut că, în ziua de 10 mai 2012 persoana acuzată, prin complicitate,

a sustras un autoturism M. în valoare de aproximativ 60.000 euro, pe care intenționa

să-l aducă în România.

Potrivit legii

penale germane, pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este de 5

ani închisoare.

Infracțiunea pentru

care este cercetată persoana solicitată face parte dintre infracțiunile prevăzute

de art. 96 din Legea nr. 302/2004.

În ședința publică

din data de 26 septembrie 2012, instanța a procedat, conform dispozițiilor art.

103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, la identificarea persoanei solicitate, la

informarea acesteia despre motivul prezentării sale în fața instanței de judecată

și la ascultarea sa.

Prima instanță

a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de prevederile Legii

nr. 302/2004 republicată și, pentru a se asigura punerea în executare a mandatului

european de arestare, în sensul de a se preîntâmpina sustragerea persoanei solicitate

S.L., având în vedere gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina sa, precum

și persoana acestuia, a apreciat necesară arestarea sa pe o perioadă de 5 zile,

luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea pe o perioadă de 5 zile nejustificându-se

în speță.

În consecință,

în baza art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată a dispus arestarea

persoanei solicitate S.L. pe o perioadă de 5 zile, începând din data de 26

septembrie 2012 până la data de 30 septembrie 2012 inclusiv.

Împotriva acestei

soluții a formulat recurs persoana solicitată, care a criticat soluția primei instanțe,

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate, arătând că nu se face

vinovată de săvârșirea pe teritoriul statului austriac a infracțiunilor reținute

în sarcina sa și că, eventual, se putea lua măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Analizând recursul

formulat, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele,

în temeiul dispozițiilor art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta

Curte de Casație și de Justiție constată că acesta este nefondat, pentru următoarele

motive:

În mod corect

a dispus instanța de fond arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 5 zile,

apreciind ca fiind incidente în cauză dispozițiile art. 103 ale Legii nr. 302/2004.

Astfel, la data

de 20 august 2012 Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General

al Poliției Române - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul

Sirene, cu adresă, a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău semnalarea

în Sistemul Informatic Schengen, introdusă de B.S. Austria, pentru arestarea în

vederea executării unui mandat european de arestare privind pe persoana solicitată

S.L., reținută în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bacău.

Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Bacău, în conformitate cu prevederile art. 100 din Legea

nr. 302/2004, a procedat la identificarea persoanei solicitate și i-a adus la cunoștință

semnalarea transmisă.

Prin ordonanța

nr. 1826/11/5/2012 din data de 25 septembrie 2012, în temeiul art. 100 alin.

(1) din Legea nr. 302/2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus

reținerea persoanei solicitate pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de

25 septembrie 2012, orele 11:45, în baza art. 100 alin. (2) din Legea nr. 302/2004,

aducându-i la cunoștință persoanei solicitate motivele reținerii.

În conformitate

cu prevederile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu adresa din 25

septembrie 2012, a fost sesizată Curtea de Apel Bacău pentru arestarea persoanei

solicitate, potrivit art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în vederea executării

mandatului european de arestare.

Cu privire la

măsura preventivă dispusă, Înalta Curte apreciază că în mod corect instanța de fond

a luat măsura arestării preventive față de persoana solicitată, având în vedere

faptele pentru care s-a emis mandatul european de arestare, privarea de libertate

reprezentând în același timp o garanție pentru a asigura prezența acestuia în fața

organelor judiciare, existând pericolul de a se sustrage și de a tergiversa astfel

punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autorități.

Pentru aceleași

considerente, se apreciază că singura măsură preventivă care asigură eventuala executare

a mandatului european de arestare este măsura preventivă a arestării, măsura restrictivă

de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea, fiind în mod corect

apreciată ca insuficientă și inadecvată în acest stadiu procesual.

Măsura arestării

apare cu atât mai imperios necesară cu cât recurentul persoană solicitată nu se

află la primul impact cu legea penală, fapt dovedit de mențiunile fișei de cazier

judiciar a acestuia.

Apărarea formulată

de persoana solicitată, în sensul că nu ar fi vinovată de săvârșirea faptelor, nu

poate fi luată în examinare în cadrul acestei proceduri, instanțele române nefiind

abilitate să statueze în acest sens.

Reținând că soluția

instanței de fond este legală și temeinică, Înalta Curte urmează ca, în baza

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul declarat

de persoana solicitată, ca nefondat.

Văzând și dispozițiile

art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de persoana solicitată S.L. împotriva încheierii nr. 24/MEA din

26 septembrie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția penală, pronunțată în Dosarul

nr. 681/32/2012.

Obligă recurentul

- persoana solicitată la plata sumei de 520 RON cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

28 septembrie 2012.