ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 51/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 51/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 382 din 12 aprilie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Botoșani, secția I civilă a admis, în parte, acțiunea formulată de Sindicatul ",A." Botoșani pentru reclamantul B., în contradictoriu cu pârâții Comuna Crăcăoani prin Primar, Consiliul Local Crăcăoani, Primăria Comunei Crăcăoani și Primarul Comunei Crăcăoani; a constatat dreptul reclamantului la încadrarea în condiții speciale de muncă în procent de 100 %, potrivit art. 33 lit. c) din Legea nr. 307/2006 coroborat cu pct. II din Anexa 2 la H.G. nr. 1294/2001 și Ordinul MAI nr. 283/2002 pentru activitatea desfășurată de reclamant, în calitate de șef servicii situații de urgență începând cu data de 01.02.2007; a obligat pârâtul Primarul Comunei Crăcăoani să emită dispoziție privind încadrarea reclamantului în condiții speciale de muncă potrivit sentinței civile nr. 382/12.04.2018; a respins, ca nefondat, capătul de cerere privind acordarea suplimentară a unui număr de 3 zile la concediu de odihnă.
Împotriva sentinței civile nr. 382 din 12 aprilie 2018, pronunțate de Tribunalul Botoșani, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017, a formulat apel pârâta COMUNA CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava, secția I civilă la 11 iunie 2018.
În faza procesuală a apelului, prin încheierea din 7 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.
Recurenții-pârâți Comuna Crăcăoani prin Primar, Consilul Local al Comunei Crăcăoani, Primăria Comunei Crăcăoani prin Primar și Primarul Comunei Crăcăoani au formulat recurs împotriva încheierii din 7 noiembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 5 decembrie 2018.
Prin recursul formulat de recurenții-pârâți s-a solicitat repunerea cauzei pe rolul instanței, conform art. 415 din C. proc. civ. și s-a arătat că părțile nu au cerut judecarea cauzei în lipsă, din omisiune și din eroare.
Astfel, s-a susținut că părțile în litigiu au omis să solicite expres, în cererea de apel sau în întâmpinare, ca judecata cauzei să se facă în lipsă, însă recurenții consideră că acest fapt nu poate fi interpretat ca o culpă procesuală și sancționată prin suspendarea judecății.
Se arată că, în speță, nu se pune problema unei desistări din partea părților în judecarea cauzei, în condițiile în care au fost întreprinse toate demersurile procedurale și s-a răspuns la fiecare solicitare a instanței de judecată în faza prealabilă de regularizare a cererii, conform prevederilor C. proc. civ.
Recurenții susțin că dispozițiile suspendării voluntare a judecății sunt incidente numai dacă legea procedurală nu prevede o sancțiune specială pentru neîndeplinirea unei anumite obligații procesuale or, în speță, părțile și-au îndeplinit toate obligațiile procedurale impuse de lege.
Prin urmare, consideră că neîndeplinirea obligației de a cere judecarea cauzei în lipsă nu poate fi sancționată cu suspendarea judecății, instanța fiind în măsură să continue judecata cererii cu care a fost inițial învestită, întrucât potrivit art. 9 alin. (2) din C. proc. civ., obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților.
În opinia recurenților-pârâți, pentru ca obligația procesuală neîndeplinită de parte să conducă la suspendarea judecății, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., trebuie să nu existe un alt mijloc de realizare a acesteia, iar omisiunea părții să împiedice instanța în continuarea sau finalizarea procesului.
De asemenea, s-a arătat că părțile litigante și-au îndeplinit obligațiile procedurale și că simpla omisiune de a preciza expres în cererile depuse la dosar faptul că "solicită judecarea în lipsă" nu poate fi interpretată ca o intenție a acestora de a nu mai insista în judecarea cauzei.
Pentru aceste motive, recurenții-pârâți au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 7 noiembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. x/2017, precum și trimiterea dosarului "primei instanțe", în vederea continuării judecății cauzei.
Intimatul-reclamant Sindicatul "A." în numele și pentru B. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii atacate, cu cheltuieli de judecată în sumă de 300 RON.
La 18 ianuarie 2019, data poștei, recurenții-pârâți Comuna Crăcăoani prin Primar, Consilul Local al Comunei Crăcăoani, Primăria Comunei Crăcăoani prin Primar și Primarul Comunei Crăcăoani au depus răspuns la întâmpinare, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și continuarea judecății cauzei.
În temeiul art. 493 din C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 18 aprilie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți.
Părțile nu au depus la dosar punct de vedere la raport.
Prin încheierea din 7 noiembrie 2019, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, a admis în principiu recursul și a fixat termen în ședință publică, pentru soluționarea acestuia.
Înalta Curte, analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Deși recurenții-pârâți nu au indicat niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., față de critica dezvoltată în memoriul de recurs, care vizează, în esență, interpretarea greșită a dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., recursul formulat în cauză va fi analizat prin prisma motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.
Conform prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. "Judecătorul va suspenda judecata: ... 2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă".
Acest text de lege ce se referă la suspendarea voluntară, determinată de lipsa părților, are caracter imperativ, iar nu facultativ și, drept urmare, obligă instanța de judecată să dispună suspendarea judecății dacă niciuna dintre părți nu se înfățișează la strigarea pricinii și nu s-a cerut judecarea în lipsă.
În speță, recurenții au arătat că înțeleg să formuleze recurs împotriva încheierii din 7 noiembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017, întrucât soluția dată este nelegală, în condițiile în care părțile au omis, din eroare, să solicite judecata cauzei în lipsă prin actele depuse la dosar.
S-a criticat încheierea recurată din perspectiva faptului că instanța de apel a apreciat, în mod greșit, că sunt incidente dispozițiile legale ce reglementează suspendarea voluntară a judecății, deși părțile și-au îndeplinit toate obligațiile procesuale.
Totodată, s-a susținut că simpla omisiune de a preciza expres că "solicită judecarea cauzei în lipsă", nu poate fi interpretată în sensul că părțile nu mai insistă în soluționarea cauzei.
Examinând criticile recurenților-pârâți, Înalta Curte constată că acestea nu pot fi primite, întrucât Curtea de Apel Suceava, cu respectarea principiului disponibilității părților, în mod corect, a dat eficiență dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., în condițiile în care la termenul de judecată din 7 noiembrie 2018, la care s-a suspendat pricina, procedura de citare a fost legal îndeplinită, părțile au lipsit nejustificat și nu a existat vreo solicitare în sensul judecării cauzei în lipsă.
Cum, din înscrisurile aflate la dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Suceava, secția I civilă, rezultă că niciuna dintre părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în mod corect, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Pe de altă parte, Înalta Curte reține că este neîntemeiată susținerea recurenților, în sensul că instanța nu trebuia să procedeze la suspendarea judecății cauzei, câtă vreme părțile și-au îndeplinit obligațiile procesuale, deoarece temeiul juridic al suspendării este art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., și nu art. 242 alin. (1) din același cod.
Pe cale de consecință, Înalta Curte constată că nu este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., astfel încât va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții COMUNA CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR, CONSILUL LOCAL AL COMUNEI CRĂCĂOANI, PRIMARUL COMUNEI CRĂCĂOANI și PRIMĂRIA COMUNEI CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR împotriva încheierii din 7 noiembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ.
Totodată, reținând culpa procesuală a recurenților-pârâți COMUNA CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR, CONSILUL LOCAL AL COMUNEI CRĂCĂOANI, PRIMARUL COMUNEI CRĂCĂOANI și PRIMĂRIA COMUNEI CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., îi va obliga pe aceștia la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimatul-reclamant B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții COMUNA CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR, CONSILUL LOCAL AL COMUNEI CRĂCĂOANI, PRIMARUL COMUNEI CRĂCĂOANI și PRIMĂRIA COMUNEI CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR împotriva încheierii din 7 noiembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.
Obligă recurenții-pârâții COMUNA CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR, CONSILUL LOCAL AL COMUNEI CRĂCĂOANI, PRIMARUL COMUNEI CRĂCĂOANI și PRIMĂRIA COMUNEI CRĂCĂOANI PRIN PRIMAR la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant B..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2020.