ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

10.06.2020

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra conflictului negativ de competență;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea, înregistrată pe rolul Curții de apel Pitești la data de 7 februarie 2020, sub nr. x/2020, contestatorul A., deținut în Penitenciarul Mioveni, a formulat cerere de contestație cu privire la executarea Sentinței penale nr. 25/F din 12 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, arătând, în esență, că dispozițiile art. 36 alin. (3) C. pen. (1969) își găsesc aplicabilitate în cauză, în sensul în care dacă pedeapsa aplicată prin hotărârea anterioară a fost executată în tot sau în parte, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infracțiunile concurente. Contestatorul a solicitat și deducerea perioadelor de la 1 noiembrie 2011 la 19 decembrie 2011 și de la 13 mai 2012 la 23 noiembrie 2012 și de la 22 februarie 2013 la 11 noiembrie 2013 și de la 23 septembrie 2015 la 7 aprilie 2016, anularea Mandatului de Executare a Pedepsei Închisorii nr. 32/2016 la data de 11 decembrie 2017 și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.

La data de 25 februarie 2020, contestatorul a solicitat, tot prin contestație la executare, aplicarea dispozițiilor art. 6 C. pen., arătând că maximul pedepselor prevăzut de legea penală nouă este de 10 ani, inferior pedepselor contopite și a pedepsei rezultante stabilite prin Sentința penală nr. 704 din 16 octombrie 2012 a Tribunalului București.

La termenul de judecată din data de 24 aprilie 2020, s-a dispus disjungerea contestației la executare formulată la data de 25 februarie 2020 de cea formulată la data de 7 februarie 2020 în dosarul nr. x/2020. Astfel, în prezenta cauză, obiectul dosarului nr. x/2020 îl constituie contestația la executare înregistrată la data de 25 februarie 2020.

Prin Sentința penală nr. 38/F din data de 24 aprilie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a admis excepția de necompetență teritorială a Curții de Apel Pitești.

În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 595 alin. (2) C. proc. pen. s-a declinat competența de soluționare a cererii de contestație la executare formulată de contestatorul A. în favoarea Tribunalului Argeș.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Pitești a reținut că instanța competentă să judece prezenta cauză este Tribunalul Argeș, ca instanță în a cărei rază teritorială se află locul de deținere în care este încarcerat contestatorul și care este egală în grad cu Tribunalul București, care a pronunțat Sentința penală nr. 704 din 16 octombrie 2012.

Astfel, s-a reținut din perspectiva dispozițiilor art. 595 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 595 alin. (1) C. proc. pen., că atunci când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare intervine o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară decât cea care se execută, instanța ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor art. 6 C. pen., iar aplicarea acestora se face de către instanța corespunzătoare în grad în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

La data de 28 aprilie 2020, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș, dosarul nr. x/2020, având ca obiect contestație la executare formulată de A..

La termenul de judecată din data de 27 mai 2020, s-a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Argeș.

Prin Sentința penală nr. 60 din data de 27 mai 2020 pronunțată de Tribunalul Argeș, în baza art. 50 C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Argeș.

S-a declinat în favoarea Curții de Apel Pitești competența de soluționare a cererii având ca obiect contestație la executare formulată de A..

În baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat instanța ierarhic superioară comună, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestui conflict.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalului Argeș a reținut următoarele:

Art. 598 C. proc. pen. dispune următoarele:

(1) Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Iar potrivit art. 597 alin. (6) C. proc. pen., "Dispozițiile alin. (1) - (5) se aplică și în cazul în care rezolvarea uneia dintre situațiile reglementate în prezentul titlu este dată în competența instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere. În acest caz, soluția se comunică instanței de executare."

Având în vedere motivele invocate prin cererea formulată de petent, s-a constatat că soluționarea contestației revine instanței de executare sau instanței egale în grad cu aceasta în a cărei circumscripție se află locul de deținere al condamnatului.

Totodată, așa cum reiese din cererea obiect al cauzei de față, scopul formulării acesteia îl reprezintă obținerea reducerii pedepselor aplicate petentului prin Sentința penală nr. 25/F din 12 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București definitivă prin Decizia penală nr. 424 din 11 decembrie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2013, prin reducerea pedepselor aplicate petentului și contopite prin Sentința penală nr. 704 din 16 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2012.

Astfel, s-a constatat că în prezent petentul nu se află în executarea MEPI din 2 noiembrie 2012 emis în baza Sentinței penale nr. 704 din 16 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr. x/2012, ci în executarea MEPI din 11 decembrie 2017 emis în baza Sentinței penale nr. 25/F din 12 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, în dosarul nr. x/2013.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 4 iunie 2020, sub nr. x/2020, fiind stabilit termen de judecată la data de 10 iunie 2020.

Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Argeș și Curtea de Apel Pitești cu privire la competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Pitești în virtutea următoarelor considerente:

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) C. proc. pen., împotriva executării hotărârii penale se poate face contestație, printre altele, când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare (lit. c) ori atunci când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere sau de micșoare a pedepsei (lit. d).

Stabilind instanța competentă să soluționeze contestația la executare, dispozițiile art. 598 alin. (2) C. proc. pen. menționează că în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d) al aceluiași articol cererea se introduce, după caz, la instanța de executare ori la instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere, iar în cazul prevăzut la lit. c) la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Prin raportare la dispozițiile art. 597 alin. (1) și (6) C. proc. pen., în cazurile prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. a), b) și d) C. proc. pen., contestația se face la instanța de executare sau la instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere al condamnatului.

Așa cum rezultă din cuprinsul adresei nr. x/8 aprilie 2020 emisă de PNT Mioveni - dosar nr. x/2020 al Curții de Apel Pitești, la data formulării contestației la executare, contestatorul A. se afla în executarea mandatului de executare al pedepsei din data de 11 decembrie 2017, emis în baza Sentinței penale nr. 25 din data de 12 februarie 2016, în dosarul nr. x/2013 al Curții de Apel București, secția I penală, condamnat la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare. Astfel, competența de soluționare a contestației la executare formulată de A. aparține Curții de Apel Pitești, deoarece petentul se află în executarea MEPI din 11 decembrie 2017 emis în baza Sentinței penale nr. 25/F din 12 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2013 - instanță egală în grad cu instanța de executare, în a cărei circumscripție se află locul de deținere al petentului.

Prin urmare, locul de deținere al contestatorului A. este Penitenciarul Mioveni, aflat în raza de competență teritorială a Curții de de Apel Pitești.

Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A., în favoarea Curții de Apel Pitești, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, pentru condamnat, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.