ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 2649 din data de 21 octombrie 2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și, în baza art. 47 alin. (3) raportat la art. 50 C. proc. pen. și la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect contestație la executare, privind cererea formulată de petentul condamnat A., în prezent încarcerat în Penitenciarul Gherla, în favoarea Judecătoriei Gherla.

În temeiul art. 275 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, iar onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 313 de RON, a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, la data de 25 septembrie 2020, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, sub nr. x/2020, contestația la executare formulată de petentul condamnat A., încarcerat în Penitenciarul Gherla, prin care a solicitat deducerea unui număr de 38 de zile din pedeapsa pe care o avea de executat, apreciind că s-a produs o eroare materială cu privire la numărul de zile care ar fi trebuit să-i fie deduse, invocând, în drept, dispozițiile art. 598 C. proc. pen.

Din oficiu, instanța a dispus verificări cu privire la situația juridică a petentului, în rețeaua ANP cu referire la transferurile acestuia în cadrul penitenciarelor, atașarea unei copii de pe mandatul de executare a pedepsei închisorii, a Sentinței penale nr. 477 din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 București și a încheierii prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de către petent, filele x.

Ulterior, la data de 21 octombrie 2020, instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției invocate, instanța a reținut că petentul a formulat contestație la executare solicitând deducerea unui număr de zile din pedeapsa de 5 ani și 13 zile închisoare în executarea căreia se afla, aplicată prin Sentința nr. 477 din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 București, definitivă prin necontestare, la data de 11 martie 2020, filele x.

Din înscrisurile atașate la dosar, instanța a reținut că petentul a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale cu privire la Sentința nr. 477 din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 București, definitivă prin necontestare, la data de 11 martie 2020, solicitând deducerea unui număr de 32 de zile. Prin încheierea din data de 10 septembrie 2020, cererea petentului a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., în cazurile prevăzute la lit. a), b) și d) C. proc. pen., contestația se face, după caz, la instanța de executare sau la instanța corespunzătoare în grad și în a cărei rază teritorială se află locul de deținere la data sesizării instanței, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c) la instanța care a pronunțat hotărârea.

Instanța a constatat că, la data formulării contestației la executare, petentul condamnat se afla încarcerat în executarea pedepsei anterior menționate la Penitenciarul Gherla, astfel cum rezultă din ștampila aplicată pe plicul de expediție a cererii petentului care aparține Penitenciarului Gherla, dar și din verificările efectuate în baza de date a ANP, fila x, astfel că instanța de executare a apreciat că instanța competentă să judece cererea petentului este Judecătoria Gherla.

Totodată, a reținut că, prin Decizia nr. 15/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2018, s-a statuat că instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Față de cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 50 raportat la art. 47 C. proc. pen. cu referire la art. 598 alin. (2) C. proc. pen., instanța a apreciat că Judecătoria Gherla este competentă să soluționeze cauza ca instanță egală în grad cu instanța de executare și în a cărei rază teritorială se află locul de deținere unde era încarcerat condamnatul la momentul contestației formulate.

Astfel, a fost admisă excepția invocată și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla.

La data de 25 noiembrie 2020, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Gherla, sub nr. x/2020, contestația la executare formulată de condamnatul A.

Prin Sentința penală nr. 1355 din 4 decembrie 2020, pronunțată de Judecătoria Gherla, în temeiul art. 47 din C. proc. pen., s-a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Gherla și s-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, în vederea soluționării cererii de îndreptare a erorii materiale formulate de petentul A., în prezent deținut în Penitenciarul Gherla.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a trimis prezenta cauză spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, în cererea petentului A. se arată, în esență, că, dintr-o eroare materială săvârșită de Judecătoria Sectorului 4 București nu i-a fost micșorată pedeapsa cu încă 38 de zile.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București care, prin Sentința penală nr. 2649 din data de 21 octombrie 2020, a reținut că Judecătoria Gherla este competentă să soluționeze cauza ca instanță egală în grad cu instanța de executare și în a cărei rază teritorială se află locul de deținere unde era încarcerat condamnatul la momentul formulării contestației.

Analizând probele aflate la dosar și normele juridice în vigoare, instanța a reținut că petentul A. se află în Penitenciarul Gherla, unde execută pedeapsa de 5 ani și 13 zile închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 477/2020 a Judecătoriei Sectorului 4 București .

În temeiul art. 597 alin. (5) raportat la art. 351 alin. (2) și în temeiul art. 47 din C. proc. pen., instanța a pus în discuție din oficiu excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Gherla și a propus declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București. Referitor la această excepție, s-a reținut că, în actul de învestire a instanței, petentul A. a solicitat micșorarea pedepsei cu încă 38 de zile din cauza erorii materiale săvârșite de Judecătoria Sectorului 4 București. De asemenea, în motivarea Sentinței penale nr. 2649 din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 București s-a arătat că, în drept, condamnatul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 598 C. proc. pen., însă în cuprinsul cererii și cu ocazia susținerilor orale, prin videoconferință, a susținut că instanța a săvârșit o eroare materială cu privire la numărul de zile care trebuie deduse.

Referitor la cererea petentului, s-a constatat că, prin sentința penală 477 din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 București, instanța a hotărât că, în baza art. 551 din Legea nr. 254/2013, petentul A. a executat, în perioada 24 iulie 2012 - 12 decembrie 2012, un număr de 99 de zile în condiții necorespunzătoare de detenție, din pedeapsa de 20 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 285/2000 pronunțată în Dosarul nr. x/1999, definitivă prin neapelare la data de 24 mai 2000, reprezentând un număr de 18 zile considerate executate suplimentar.

Prin urmare, instanța a considerat că, este fără echivoc faptul că petentul solicită îndreptarea erorii materiale din Sentința penală nr. 477/2020 a Judecătoriei Sectorului 4 București, acesta apreciind că s-a produs o eroare de calcul privind zilele considerate executate.

Potrivit art. 278 din C. proc. pen., (1) Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de însuși organul de urmărire penală, de judecătorul de drepturi și libertăți sau de cameră preliminară ori de instanța care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu.

În concluzie, instanța a considerat că actul petentului prin care solicită îndreptarea erorii materiale din Sentința penală nr. 477/2020 a Judecătoriei Sectorului 4 București este o cerere de îndreptare a erorii materiale, prevăzută de art. 278 alin. (1) din C. proc. pen.

În speță, petentul a solicitat îndreptarea erorii dintr-o sentință a Judecătoriei Sectorului 4 București, astfel că, în temeiul art. 278 alin. (1) și art. 47 din C. proc. pen., s-a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Gherla și s-a declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

S-a ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Gherla și Judecătoria Sectorului 4 București, iar conform art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., conflictul de competență urmează a se soluționa de către instanța ierarhic superioară comună.

Potrivit anexei 1 la Legea nr. 304/2004, Judecătoria Gherla se află în raza teritorială a Curții de Apel Cluj, iar Judecătoria Sectorului 4 București se află în raza teritorială a Curții de Apel București. Prin urmare, instanța superioară comună instanțelor aflate în conflict este Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că, în temeiul art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., cauza a fost trimisă la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a se pronunța cu privire la conflictul de competență.

Potrivit art. 370 alin. (1) din C. proc. pen., în acest caz instanța se pronunță prin sentință și conform art. 50 alin. (4) din C. proc. pen., hotărârea de declinare a competenței nu este supusă căilor de atac (este definitivă, conform art. 551 pct. 1 din C. proc. pen.).

La data de 11.12.2020, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2020, conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 4 București și Judecătoria Gherla.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Gherla, pentru următoarele considerente:

Analizând actele aflate la dosar, Înalta Curte constată că, prin cererea înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, expediată din Penitenciarul Gherla, la 25 septembrie 2020, condamnatul A. a formulat contestație la executare solicitând, în esență, micșorarea pedepsei prin deducerea unei perioade considerate ca executată pentru executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare în detenție .

Din actele dosarului, rezultă că petentul condamnat se află sub puterea Mandatului executării pedepsei închisorii nr. 928 din 16 martie 2020, în baza Sentinței penale nr. 477 din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 București.

Potrivit art. 598 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau 6, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la) instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Potrivit dispozițiilor art. 597 alin. (1) sau 6 C. proc. pen., competența în materia executării pedepselor revine fie instanței de executare, fie instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Însă, prin Decizia nr. 15/2018 din 17 septembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2018, s-a stabilit că instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii.

Ca urmare, în cauză, au fost efectuate verificări cu privire la locul de deținere al condamnatului, rezultând că persoana privată de libertate A. se afla la data formulării cererii de contestație încarcerat la Penitenciarul Gherla, conform Adresei nr. x din 16 septembrie 2020, a cererii condamnatului și a ștampilei de pe plicul atașat dosarului, aflate la dosar Judecătoria Sectorului 4 București.

Înalta Curte apreciază că, în ce privește determinarea competenței de soluționare a cererii formulate de petentul condamnat A., criteriul unic este acela al locului încarcerării condamnatului la momentul învestirii instanței.

Astfel, având în vedere că, la data formulării contestației la executare, petentul condamnat A. se afla în Penitenciarul Gherla, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Gherla.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a contestației la executare privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Gherla, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 decembrie 2020.

Procesat de GGC - LM