ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2098/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2098/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Contestația formulată în cauză
Prin contestația formulată împotriva Adresei nr. x/2019, emisă de Biroul Electoral Central pentru Alegerea Membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, din data de 26.03.2019, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 1 aprilie 2019, precizată la 11 aprilie 2019, contestatorii au solicitat admiterea contestației și, drept consecință, anularea procesului-verbal în care s-a consemnat rezultatul tragerii la sorți a judecătorilor în BEJ Călărași, din data de 22.03.2019, întocmit de Președintele Tribunalului Călărași, și înregistrat la Tribunalul Călărași, sub nr. x/22.03.2019.
În motivarea cererii petenții arată că s-au adresat cu o cerere Biroului Electoral Central constituit pentru alegeri Europarlamentare - 2019, pentru interpretarea dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, și pentru anularea procesului-verbal în care s-a consemnat rezultatul tragerii la sorți a judecătorilor în BEJ Călărași din data de 22.03.2019, de către Președintele Tribunalului Călărași.
Această cerere a fost înregistrată pe ordinea de zi a ședinței Biroului Electoral Central din data de 26 martie 2019, partea a III-a, poziția nr. 10 sub nr. x/22.03.2019.
Biroul Electoral Central a dat un Comunicat de Presă înregistrat sub nr. x C. pen./BEC/PE/2019 din 26.03.2019, prin care a adus la cunoștința publică faptul că în data de 26.03.2019, Biroul Electoral Central, a adoptat mai multe decizii, printre care și o Decizie de respingere a contestației formulate împotriva procesului-verbal de învestire a judecătorilor în Biroul Electoral Județean Călărași.
Ulterior, prin Adresa nr. x/2019 din data de 26.03.2019, li s-a comunicat că legea nu necesită interpretare, fiind foarte clară, iar, în ceea ce privește procesul-verbal, acesta poate fi anulat numai dacă cer partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea, precum și candidații independenți, invocând în acest sens dispozițiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007.
II. Considerentele Înaltei Curți
Examinând contestația formulată împotriva Adresei nr. x/2019, emisă de Biroul Electoral Central pentru Alegerea Membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019 la data de 26.03.2019, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, motiv pentru care o va respinge ca atare.
Pentru a ajunge la această soluție, Înalta Curte, a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, sunt reglementate prin Legea nr. 33/2007, iar prin H.G. nr. 81/2019, s-a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 33/2007:
"(1) Biroul Electoral Central, este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, și cel mult 10 reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.
(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, în termen de 5 zile de la aducerea ia cunoștință publică a zilei de referință, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai Curții. Data desfășurării ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris, cu două zile înainte, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European și se aduce la cunoștință publică prin mass-media.
(3) La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți au dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care are membri în Parlamentul European. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte și de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe președintele Biroului Electoral Central și pe locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central, intră președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică președintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European.
(5) Constituirea Biroului Electoral Central, se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În această alcătuire, Biroul Electoral Central, îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi.
(6) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri și care nu are membri în Parlamentul European comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele și prenumele reprezentantului lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central, cu reprezentanții propuși se face prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a persoanelor delegate de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale dintre acestea care au comunicat reprezentanții."
Conform prevederilor art. 32 din Legea nr. 33/2007:
"(1) Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție, și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, este definitivă."
Înalta Curte, constată că cercetarea excepției inadmisibilității prevalează oricărei analize a motivelor invocate în susținerea contestației.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că în cauza de față contestatorii au formulat contestație împotriva unei decizii emise de Biroul Electoral Județean la biroul electoral ierarhic superior, respectiv Biroul Electoral Central, astfel cum prevăd dispozițiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007.
În soluționarea contestației Biroul Electoral Central a emis Decizia din 26.03.2019, decizie care nu poate fi atacată în instanță.
Având în vedere că legea nu prevede o cale de atac împotriva deciziilor pronunțate de Biroul Electoral Central, prin care se soluționează o contestație formulată împotriva unei decizii emise de Biroul Electoral Județean, contestația formulată în cauza de față este inadmisibilă.
Având în vedere considerentele expuse anterior, Înalta Curte, în temeiul art. 32 din Legea nr. 33/2007, va respinge contestația formulată, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația astfel cum a fost precizată la data de 11.04.2019, formulată de A. și B., în contradictoriu cu Biroul Electoral Central, pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 aprilie 2019.